Decizia ÎCCJ nr. 297/2025 (HP)Punctul XI

XI. Înalta Curte de Casație și Justiție 41. Temeiul sesizărilor conexate este reprezentat de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, act normativ care cuprinde norme speciale de reglementare a procedurii hotărârii prealabile, în scopul asigurării unei practici judiciare unitare în materia litigiilor de muncă ale personalului plătit din fonduri publice, precum și în materia asigurărilor sociale, parțial derogatorii de la procedura de drept comun reglementată de art. 519-521 din Codul de procedură civilă. ... 42. Potrivit art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, „prezenta ordonanță de urgență se aplică în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal“, iar, în conformitate cu alin. (3) al aceluiași articol, „prezenta ordonanță de urgență se aplică indiferent de natura și obiectul proceselor prevăzute la alin. (1) și (2) , de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze“. ... 43. Astfel, conform art. 2 alin. (1) din același act normativ, „dacă, în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. ... 44. Din analiza dispozițiilor legale mai sus evocate rezultă că, în procesele de tipul celor enumerate la art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, declanșarea procedurii hotărârii prealabile este posibilă numai în cazul în care sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții de admisibilitate: a) existența unei cauze aflate în curs de judecată, circumscrisă domeniului de aplicare al art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024; ... b) completul de judecată să fie învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac; ... c) existența unei chestiuni de drept; ... d) de lămurirea chestiunii de drept depinde soluționarea pe fond a cauzei; ... e) chestiunea de drept să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare și nici al unei statuări anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... ... 45. Verificând îndeplinirea cumulativă a acestor condiții de admisibilitate, se constată că procesele în care au fost formulate sesizările conexate au ca obiect: (i) obligarea pârâților la plata drepturilor salariale recunoscute retroactiv prin deciziile nr. 132 din 25 aprilie 2023 și nr. 327 din 3 noiembrie 2023, emise de președintele Curții de Apel Galați, în calitate de ordonator secundar de credite, pentru perioada 1 ianuarie 2018-31 martie 2023 (Dosarul nr. 4.446/120/2023); (ii) obligarea pârâților la plata diferenței dintre drepturile salariale încasate și cele cuvenite ca urmare a recalculării acestora prin raportare la valoarea de referință sectorială de 605,225 lei, cu înlăturarea plafonării instituite de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, începând cu 14 februarie 2020 (Dosarul nr. 626/120/2023). ... 46. Astfel, pretențiile deduse judecății se circumscriu unor drepturi salariale ale personalului plătit din fonduri publice, în sensul art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, având în vedere că reclamanții sunt încadrați ca specialiști IT la Curtea de Apel Galați, respectiv procurori la Direcția Națională Anticorupție. ... 47. Cauzele în care au fost formulate sesizările conexate se află în apel pe rolul Curții de Apel Ploiești - Secția I civilă, care judecă ultimă instanță. ... 48. Ca atare, primele două condiții de admisibilitate sunt îndeplinite. ... 49. Cu privire la cerința privind existența unei chestiuni de drept se observă că noul act normativ reprezentat de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 a preluat sintagma utilizată în cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă referitoare la existența chestiunii de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, aceasta regăsindu-se în cuprinsul art. 2 alin. (1) din ordonanța de urgență menționată. ... 50. De altfel, în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 s-a ținut seama de „faptul că măsurile legislative propuse pot influența pozitiv activitatea instanțelor judecătorești, în condițiile în care, încă dintr-o etapă incipientă, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept“. ... 51. În consecință, jurisprudența consolidată în legătură cu această condiție de admisibilitate rămâne de actualitate și sub imperiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, prin care s-a urmărit asigurarea unei practici judiciare unitare, care să elimine diferențierile în materia stabilirii/plății drepturilor salariale ale personalului plătit din fonduri publice. ... 52. În aceste condiții, se cuvine subliniat că nu orice chestiune de drept poate fi supusă dezlegării prin acest mecanism de unificare jurisprudențială, ci numai aceea care ridică problema precarității textelor de lege și a caracterului lor dual și complex. ... 53. Dificultatea de interpretare a normei de drept trebuie să decurgă din aceea că norma este îndoielnică, imperfectă, lacunară sau neclară. Astfel, chestiunea de drept supusă dezlegării în cadrul mecanismului de unificare este considerată a fi una veritabilă dacă există posibilitatea interpretării diferite a unui text de lege fie din cauză că este incomplet, fie pentru că nu este corelat cu alte dispoziții legale. ... 54. În caz contrar, rolul instanței supreme ar deveni unul de soluționare directă a cauzei aflate pe rol și ar neutraliza rolul constituțional al instanței legal învestite de a judeca în mod direct procesul. ... 55. Prin raportare la aceste exigențe, se constată că instanța de trimitere care a formulat sesizarea inițială solicită a se stabili dacă decizia de salarizare emisă de președintele curții de apel în exercitarea atribuțiilor de ordonator secundar de credite este un act administrativ ce se bucură de forță executorie și, în caz afirmativ, dacă este admisibilă o acțiune în justiție prin care salariatul, personal auxiliar al instanței, beneficiar al unei decizii de salarizare, solicită instanței obligarea angajatorului la plata drepturilor stabilite prin actul administrativ individual. ... 56. Prin sesizarea conexată se cere a se lămuri dacă ordinele de salarizare emise de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și de procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, în executarea atribuțiilor de ordonator principal de credite, sunt acte administrative care se bucură de forță executorie și, în caz afirmativ, dacă este admisibilă o acțiune în justiție prin care magistratul procuror, beneficiar al unui ordin de salarizare, solicită instanței obligarea angajatorului la plata drepturilor salariale menționate în actul administrativ prin care i-au fost stabilite aceste drepturi. ... 57. Dispozițiile legale cu privire la care autorii sesizărilor solicită interpretarea coroborată sunt cele de la art. 70 și 82 din Legea nr. 304/2004, art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004, art. 638 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă, art. 7 alin. (1) din capitolul VIII al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 și art. 49 alin. (1) , art. 75 alin. (4) și art. 93 alin. (3) din Legea nr. 304/2022. ... 58. Or, singurul text de lege care are legătură cu întrebările adresate instanței supreme este cel de la art. 638 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă, care prevede că „sunt, de asemenea, titluri executorii și pot fi puse în executare silită: titlurile de credit sau alte înscrisuri cărora legea le recunoaște putere executorie“. ... 59. Acest text de lege consacră caracterul executoriu al altor înscrisuri cărora legiuitorul le recunoaște în mod expres puterea executorie. Fiind redactată într-o manieră clară, norma de drept procesual evocată anterior nu este susceptibilă de interpretări diferite de natură a justifica activarea mecanismului hotărârii prealabile. ... 60. Astfel, instanțele de trimitere trebuie să verifice dacă ordinele/deciziile de salarizare emise de ordonatorii de credite au caracter executoriu în virtutea unei dispoziții legale care să le confere în mod expres acest caracter pentru a stabili dacă beneficiarii drepturilor recunoscute prin aceste acte administrate pot solicita pe cale judiciară plata drepturilor respective. ... 61. Or, identificarea normelor aplicabile raportului juridic dedus judecății intră și rămâne în atributul exclusiv al instanțelor învestite cu soluționarea cauzelor. ... 62. De altfel, art. 22 alin. (1) din Codul de procedură civilă stabilește că judecătorul soluționează litigiul conform regulilor de drept care îi sunt aplicabile. ... 63. Ca atare, sesizările nu pot primi o dezlegare pe fond, câtă vreme se tinde la o „delegare“ a funcției jurisdicționale a instanțelor de trimitere (aceea de a aplica dreptul faptelor deduse judecății) către instanța supremă, îndrituită legal să dea dezlegări de principiu asupra unor chestiuni de drept veritabile, iar nu să confirme norma de drept incidentă raportului juridic litigios. ... ...