Decizia CCR nr. 474/2019Punctul 19

19. De altfel, Curtea observă că, în jurisprudența sa, a examinat critici similare celor formulate de autorul prezentei excepții, dar care vizau dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea și reorganizarea activității Agenției Naționale de Administrare Fiscală, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 29 iunie 2013, prin care s-a dispus reorganizarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală ca urmare a fuziunii prin absorbție, preluarea de către aceasta a activității Autorității Naționale a Vămilor și a activității Gărzii Financiare, precum și desființarea acestei din urmă instituții publice, eliberarea din funcție a personalului său, cu respectarea procedurilor prevăzute de lege pentru fiecare categorie de personal, și înființarea Direcției generale antifraudă fiscală, iar în cadrul acesteia, a Direcției de combatere a fraudelor. Astfel, prin Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014, Curtea Constituțională a constatat conformitatea cu prevederile art. 16 și art. 41 din Legea fundamentală a actului normativ menționat. Curtea a reținut în esență (paragrafele 54-57) că între categoria de funcționari care a fost preluată de noile structuri create în cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală și cea a personalului Gărzii Financiare există însă o diferență semnificativă, astfel că se justifică tratamentul juridic diferit. Totodată, Curtea a constatat (paragraful 58) că măsura eliberării din funcție a personalului Gărzii Financiare nu nesocotește dreptul la muncă, deoarece cadrul legal oferă foștilor angajați ai acesteia dreptul de a opta pentru înscrierea la procedurile de concurs sau de examen pentru încadrarea în structurile nou-înființate în urma preluării activității Gărzii Financiare de către Agenția Națională de Administrare Fiscală. ...