Decizia CCR nr. 467/2019Punctul 141

141. Examinând argumentele reținute în Decizia nr. 633 din 12 octombrie 2018, Curtea observă că dreptul la apărare, ca principiu al procedurilor penale și al procesului penal în ansamblul său, vizează atât drepturi procesuale ale părților și ale subiecților procesuali principali, cât și garanții procesuale ale acestora, care nu pot fi interpretate și aplicate decât în acord cu prevederile constituționale și convenționale ce consacră acest drept. Ținând cont de faptul că art. 10 alin. (2) din Codul de procedură penală este un text preluat din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel că interpretarea lui nu se poate face decât prin prisma jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului în materie, care are caracter obligatoriu pentru organele judiciare interne, rămâne la latitudinea legiuitorului dacă instituie sau nu termene procedurale exprese, a căror încălcare ar atrage sancțiunea prevăzută de lege. Însă dacă optează pentru reglementarea unor asemenea termene, normele adoptate trebuie să respecte cerințele de claritate și previzibilitate. Acesta este sensul în care s-a pronunțat instanța constituțională prin Decizia nr. 633 din 12 octombrie 2018. ...