Decizia ÎCCJ nr. 309/2025 (HP)Punctul VI

VI. Punctul de vedere al completului care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 27. Completul de judecată al instanței de trimitere a reținut că în dreptul național indemnizația de hrană a fost generalizată pentru salariații din sistemul bugetar prin dispozițiile art. 18 alin. (1) și (2) din Legea-cadru nr. 153/2017. ... 28. În sens legal, indemnizația de hrană este o valoare monetară care se adiționează drepturilor salariale, primită în considerarea perioadei de activitate efectivă pentru executarea sarcinilor la locul de muncă. Întinderea acesteia, în esență, este variabilă obiectiv prin raportarea la valoarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată și subiectiv prin raportare la timpul efectiv lucrat. ... 29. Având în vedere coordonatele legale și jurisprudențiale (Decizia nr. 5 din 20 ianuarie 2020 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 480 din 5 iunie 2020), precum și prevederile art. 35 și 106 din Codul muncii, vizând principiul egalității de tratament al salariatului încadrat cu contract de muncă cu timp parțial, rezultă că nu ar exista temei pentru excluderea acestor lucrători pe fracțiune de normă de la plata acestui drept salarial, cu atât mai mult cu cât de esența existenței și întinderii dreptului este timpul efectiv lucrat. ... 30. În raport cu configurarea internă a dreptului la indemnizația de hrană, acesta apare ca fiind indisolubil legat de condițiile de încadrare în muncă, reglementarea legală incluzând indemnizația de hrană în categoria venitului salarial lunar, fiind supusă impozitului și plății contribuțiilor aferente. ... 31. Pentru personalul didactic din învățământ, inclusiv reclamanții din cauză, angajat cu un contract cu timp de muncă parțial pe perioadă determinată - contract în regim de plată cu ora -, a fost exclusă acordarea indemnizației de hrană proporțional cu timpul efectiv lucrat în luna anterioară în temeiul contractului de muncă în regim de plată cu ora. ... 32. Astfel, tratamentul juridic al cadrului didactic pe fracțiune de normă este diferit și nefavorabil. ... 33. Tratamentul diferit este justificat de angajator prin apelul la prevederile normelor metodologice specifice privind salarizarea prin plata cu ora pentru personalul didactic, în sensul că titularii acestor contracte se remunerează exclusiv cu tariful prevăzut în art. 9 din normele metodologice aprobate prin Ordinul ministrului educației naționale nr. 4.827/2018, fără a se indica alte motive obiective și fără determinarea obiectivului legitim urmărit. ... 34. În raport cu trimiterea la programul salarizare avizat de Ministerul Educației Naționale ar mai rezulta, în esență, că limita legală a indemnizației de hrană nu poate fi depășită chiar dacă lucrătorul prestează munca cu depășirea normei legale lunare, în temeiul a două contracte distincte, neacordând acest beneficiu economic pentru contractul cu fracțiune de normă încheiat. ... 35. Însă instanța de trimitere constată că, deși actul normativ nu prevede alte drepturi, nici nu exclude alte drepturi salariale, cum sunt cele prevăzute în capitolul II secțiunea a 2-a din Legea-cadru nr. 153/2017, printre care indemnizația de hrană. ... 36. Din perspectivă teleologică, întrucât tariful prevăzut în art. 9 din normele metodologice aprobate prin Ordinul ministrului educației naționale nr. 4.827/2018 se raportează doar la salariul de bază și sporurile aferente, rezultă că scopul reglementării a fost să determine nivelul salariului de bază și al sporurilor corespunzătoare unui astfel de contract, prin compararea cu salarizarea pentru o normă întreagă, iar nu să excludă acești lucrători de la acordarea altor drepturi prevăzute distinct de salariul de bază în favoarea personalului instituțiilor publice. ... 37. În același timp, reglementarea cuantumului indemnizației prin instituirea unei proporții între timpul efectiv lucrat și a 12-a parte din două salarii de bază minime brute pe țară garantate în plată nu poate primi semnificația unei limite maxime zilnice ori lunare, de vreme ce cuantumul dreptului este direct proporțional cu timpul efectiv lucrat, iar timpul de muncă și durata acestuia sunt exprimate în ore pe zi conform art. 112 și următoarele din Codul muncii. ... ...