Decizia CCR nr. 448/2019Punctul 17

17. Astfel, în ceea ce privește critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 44 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003, prin Decizia nr. 774 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 30 august 2011, și prin Decizia nr. 193 din 12 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 160 din 16 martie 2009, Curtea a reținut că actul administrativ fiscal se comunică: la domiciliul fiscal al contribuabilului, domiciliu declarat de contribuabilul persoană fizică sau juridică străină la înregistrarea ca plătitor de taxe și impozite, sau există posibilitatea de a se face și la adresa unde acesta locuiește în mod efectiv. Mai mult, Curtea a observat că, în cazul străinului, această adresă este cea de reședință, consemnată ca atare în permisul de ședere eliberat de autoritățile române. În acest context, Curtea Constituțională nu a reținut nicio contrarietate între textul criticat și prevederile constituționale și convenționale invocate în susținerea excepției de neconstituționalitate. ...