Decizia CCR nr. 418/2019Punctul 49
Punctul 49
49. Curtea constată că procedura regulamentară la care a făcut trimitere instanța constituțională în decizia menționată, respectiv posibilitatea comisiei sesizate în fond sau chiar plenul Camerei de a retrimite cele trei propuneri legislative spre comisie pentru redactarea unui singur raport de admitere, cu preluarea sub formă de amendamente a prevederilor din celelalte inițiative legislative, care urmau a primi raport de respingere, este aplicabilă doar cu privire la procedura de adoptare a inițiativelor legislative, iar nu în procedura reexaminării legilor ca urmare a efectuării controlului de constituționalitate asupra acestora. Odată adoptate de Parlament, inițiativele legislative devin legi care produc efecte juridice de sine-stătătoare și care sunt supuse procedurilor constituționale în mod distinct. Potrivit jurisprudenței Curții, citate anterior, în temeiul art. 147 alin. (2) din Constituție, în procedura de reexaminare a acestor legi, Parlamentul este ținut să respecte o serie de limite exprese și determinate de la care nu se poate abate fără a încălca norma constituțională. Astfel, așa cum chiar situația de față o demonstrează, fiecare dintre cele trei legi a dobândit un conținut și o configurație proprie, fiind supuse procedurilor constituționale în mod separat: Legea pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 a fost respinsă de Parlament, în urma procedurii de reexaminare, Legea pentru modificarea art. 16 din Legea educației naționale nr. 1/2011 a fost promulgată de Președintele României și în prezent este în vigoare, în vreme ce Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul educației a parcurs procedura parlamentară a reexaminării și în prezent se află în procedura controlului de constituționalitate, prevăzută de art. 146 lit. a) din Constituție. Cu alte cuvinte, odată depășit momentul adoptării fiecărei legi în Camera decizională, dacă este redeschisă procedura reexaminării a cel puțin două dintre legi, Parlamentul nu mai are posibilitatea de a reuni conținutul normativ într-un singur act, întrucât nu mai este în prezența unor propuneri legislative, ci a unor legi, adoptate deja, cu privire la care s-a născut doar obligația de a le pune în acord cu Legea fundamentală. Orice modificare a acestora trebuie să se limiteze la dispozițiile actului normativ reexaminat care fie au fost constatate ca fiind neconstituționale, fie se găsesc într-o legătură indisolubilă cu acestea, în vederea recorelării, ca operațiune de tehnică legislativă. Prin urmare, reexaminarea legii implică exclusiv o analiză a actului normativ în cauză și nicidecum alte acte aflate în procedură parlamentară de adoptare. Cu alte cuvinte, în urma reexaminării, o lege nu poate prelua dispozițiile care au făcut obiectul de reglementare al altei legi și nici nu poate opera un schimb de dispoziții cuprinse în legile adoptate, întrucât, în mod evident, aceste operațiuni ar constitui o depășire a limitelor reexaminării fiecăreia dintre acestea. ...
Sursa oficială ↗