Decizia CCR nr. 405/2019Punctul 13

13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că delegarea legislativă, consacrată de Legea fundamentală, presupune o excepție de la principiul constituțional al separației puterilor în stat și o derogare de la prevederile art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării“. Dispozițiile art. 115 din Constituție atribuie Guvernului, autoritate constitutivă a puterii executive, dreptul de a legifera alături de Parlament, însă prevederile constituționale stabilesc cadrul și limitele exercitării acestui drept, condiționând legitimitatea și, deci, constituționalitatea ordonanțelor Guvernului de îndeplinirea unor cerințe exprese, calificate în jurisprudența Curții Constituționale drept criterii de constituționalitate. Astfel, mandatul atribuit Guvernului în temeiul prevederilor art. 115 trebuie să fie dublat de un mandat legal, și anume de legea specială de abilitare, adoptată de Parlament, în cazul ordonanțelor simple, sau izvorăște direct din Constituție, în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, cu obligația de a motiva urgența în cuprinsul respectivului act normativ, în cazul ordonanțelor de urgență (Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iunie 2005, Decizia nr. 381 din 25 septembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 din 30 septembrie 2013, și Decizia nr. 27 din 17 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 271 din 10 aprilie 2019, paragraful 19). ...