Decizia CCR nr. 400/2019Punctul 18

18. Față de această împrejurare, prin Decizia nr. 34 din 9 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 286 din 15 aprilie 2016, paragrafele 19 și 35, Curtea a observat că Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 reglementează mai multe proceduri, dintre care numai una poate fi calificată ca fiind procedură administrativ-jurisdicțională, anume cea din fața comisiei de jurisdicție a imputațiilor ale cărei elemente sunt reglementate la art. 31-43 din ordonanță; astfel, în capitolul IV din ordonanță sunt reglementate două căi de atac (în afară de cea a revizuirii prevăzute de art. 35 din ordonanță); prima cale de atac este, de fapt, un recurs grațios [art. 30 alin. (2) ], iar cea de-a doua este exercitată în fața comisiei de jurisdicție a imputațiilor; dacă în primul caz se reține că recursul grațios nu are natura juridică a unei proceduri administrativ-jurisdicționale și, implicit, nu este soluționat de către o jurisdicție administrativă specială, în cazul comisiei de jurisdicție a imputațiilor s-a constatat că această procedură, desfășurată potrivit dispozițiilor art. 31-39 din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998, este una administrativ-jurisdicțională. În acest context, dispozițiile art. 43 din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 îl obligau practic pe justițiabil să parcurgă căile de atac prevăzute de aceasta, una dintre aceste căi de atac fiind soluționată de o jurisdicție administrativă specială, respectiv comisia de jurisdicție a imputațiilor. Însă, potrivit art. 21 alin. (4) din Constituție, „Jurisdicțiile speciale administrative sunt facultative și gratuite“. Astfel, dacă înainte de revizuirea Constituției din anul 2003 legiuitorul putea impune obligativitatea parcurgerii unei proceduri administrativ-jurisdicționale în fața unei jurisdicții administrative speciale, după introducerea art. 21 alin. (4) în Legea fundamentală, această obligație nu mai poate exista, ea încălcând prevederile constituționale menționate. În consecință, prin decizia precitată, paragraful 36, Curtea a constatat că, prin efectul sintagmei „după epuizarea acestor căi de atac“ din cuprinsul art. 43 din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998, posibilitatea conferită de art. 31 din aceeași ordonanță de a apela la o jurisdicție administrativă specială se transformă în obligație, încălcând-se astfel art. 21 alin. (4) din Constituție, aspect ce a condus la constatarea neconstituționalității acestei sintagme. ...