Decizia CCR nr. 398/2019Punctul 22

CCR · decizie de neconstituționalitate · 05.06.2019 · dosar 30.084/3/2015
Punctul 22
22. În analiza acestei critici de neconstituționalitate, Curtea are în vedere în primul rând momentul de la care încep să curgă termenele procedurale. Legiuitorul a reglementat, cu titlu general, faptul că acestea încep să curgă de la data comunicării actelor de procedură, dacă legea nu prevede altfel [art. 184 alin. (1) din Codul de procedură civilă], regulă care este prevăzută și în art. 506 alin. (1) teza întâi din Codul de procedură civilă. Legiuitorul, în fixarea momentului de la care curge termenul de 15 zile pentru formularea contestației în anulare, sa raportat la un criteriu determinat și obiectiv, acesta fiind comunicarea hotărârii, care va avea loc în toate cazurile, inclusiv în privința hotărârilor judecătorești rămase definitive, potrivit art. 427 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Așadar, față de vechea reglementare procesual civilă sub imperiul căreia erau comunicate doar hotărârile susceptibile de a fi atacate cu apel sau recurs, deci nu și acelora rămase irevocabile, art. 427 alin. (1) din Codul de procedură civilă prevede că „Hotărârea se va comunica din oficiu părților, în copie, chiar dacă este definitivă. Comunicarea se va face de îndată ce hotărârea a fost redactată și semnată în condițiile legii.“, respectiv în cel mult 30 de zile de la pronunțare, potrivit art. 426 alin. (5) din Codul de procedură civilă. În urma modificării operate prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.074 din 18 decembrie 2018, termenul de redactare și semnare a hotărârii judecătorești, în cazuri temeinic motivate, poate fi prelungit cu câte 30 de zile, de cel mult două ori, deci putând fi prelungit până la 90 de zile. Prin urmare, comunicarea reprezintă garanția unui proces echitabil și transparent, scopul acesteia fiind acela ca părțile să ia act de conținutul hotărârii și să își poată formula, dacă este cazul, criticile împotriva acesteia. ...
Sursa oficială ↗