Decizia ÎCCJ nr. 305/2025 (HP)Punctul V

V. Punctele de vedere ale părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 42. Apelantul-reclamant a depus, în scris, un punct de vedere, prin care a apreciat că speța dedusă judecății determină incidența unui raport juridic ce nu fost definitiv consolidat, cu efectele și în sensul celor statuate de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 15 din 19 septembrie 2022. ... 43. Speța dedusă judecății vizează o situație juridică specială, în care este necesară o soluție nuanțată față de cele două orientări diferite din jurisprudență, în sensul că dispozițiile art. 52 alin. (2) din Codul muncii ar distinge între reluarea activității de către salariat și plata despăgubirilor, acestea din urmă stabilindu-se, așa cum în mod expres arată textul, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, ce implică și ele condiția culpei, văzută însă distinct de cea penală. ... 44. Instanța a reținut că, în situațiile în care procesul penal încetează fără a se pronunța o hotărâre definitivă de condamnare, se creează o situație complexă în care nu a fost înlăturată prezumția de nevinovăție a salariatului, prevăzută de art. 23 alin. (11) din Constituția României. ... 45. În cazul de față, în dosarele penale, pentru o parte a infracțiunilor a fost dispusă achitarea, iar pentru celelalte încetarea procesului penal, prin intervenirea prescripției răspunderii penale. În asemenea spețe, prin Decizia nr. 15 din 19 septembrie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat următoarele: „128. Conceptul de vinovăție ca trăsătură generală a infracțiunii este autonom față de conceptul de nevinovăție a angajatului, la care se referă dispozițiile art. 52 alin. (2) din Codul muncii. 129. Edificatoare sunt și dispozițiile art. 28 alin. (1) teza finală din Codul de procedură penală, care prevăd că: «Instanța civilă nu este legată de hotărârea definitivă de achitare sau de încetare a procesului penal în ceea ce privește existența prejudiciului ori a vinovăției autorului»“. ... 46. Apelantul-reclamant a apreciat, de asemenea, că sunt relevante considerentele cuprinse în paragrafele 36-37 din Decizia Curții Constituționale nr. 279 din 23 aprilie 2015, precum și Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 19 din 13 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1010 din 15 decembrie 2016 (Decizia nr. 19 din 13 iunie 2016). ... 47. A susținut că de la data publicării deciziei de neconstituționalitate, când încetează efectele art. 52 alin. (1) lit. b) teza întâi din Codul muncii, se naște dreptul de a solicita despăgubiri echivalente cu drepturile salariale ale angajatului, pentru perioada în care a fost suspendat contractul de muncă până la reintegrarea efectivă, ca urmare a dispariției unei norme care nu mai poate produce niciun efect juridic. ... 48. Raportat la conceptul de „nevinovăție“ utilizat de art. 52 alin. (2) din Codul muncii, acesta prezintă autonomie conceptuală, nefiind echivalent cu termenul existent în dreptul penal, fapt statuat în considerentele aceleiași Decizii nr. 15 din 19 septembrie 2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... 49. Cu alte cuvinte, orice eventuală faptă ilicită a angajatului în executarea obligațiilor de serviciu trebuie analizată și sancționată în mod direct, prin exercitarea acțiunii disciplinare, și nu indirect, prin suspendare, urmată de o ulterioară reapreciere a faptei ce a determinat angajatorul să ia măsura suspendării. ... 50. Concluzionând, a apreciat că se impune o reformulare a problemei de drept, urmând a se statua că, în cazul salariatului cu privire la care angajatorul a emis, în temeiul art. 52 alin. (1) lit. b) teza întâi din Codul muncii, decizie de suspendare a contractului individual de muncă, faptul că raporturile de muncă nu au fost reluate din oficiu de către angajator, iar asupra deciziei de suspendare s-a pronunțat definitiv o instanță judecătorească, însă anterior publicării deciziei de neconstituționalitate, determină incidența unui raport juridic care nu fost definitiv consolidat, cu efectele și în sensul celor statuate de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 15 din 19 septembrie 2022. ... 51. Intimata-pârâtă a depus, în scris, un punct de vedere, prin care a apreciat că în cauză este incident art. 52 alin. (1) lit. b) din Codul muncii, ca urmare a faptului că, în Dosarul penal nr. 6.276/63/2021, deși s-a constatat vinovăția salariatului pentru fapta de luare de mită, a intervenit prescripția, ceea ce a pus angajatorul în situația revocării suspendării. ... 52. După aplicarea încetării suspendării, angajatorul a aplicat măsura desfacerii disciplinare a contractului individual de muncă, în temeiul art. 248 alin. (1) lit. e) din Codul muncii. ... 53. Apelantul-reclamant nu a solicitat reintegrarea pe postul de șef de tren după data în discuție, respectiv 2015, după pronunțarea instanțelor în 2013, în sensul menținerii suspendării activității pentru urmărirea sa penală privind săvârșirea infracțiunii de luare de mită, în exercitarea activității în funcția de șef de tren. ... 54. A solicitat să se constate că nu este necesară sesizarea instanței supreme și că practica judiciară a Curții de Apel Craiova în asemenea cauze este unitară. ... ...