Decizia CCR nr. 358/2019Punctul 14

14. Referitor la dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, instanța de judecată arată că cele invocate de autorul excepției vizează o inconsecvență jurisdicțională, determinată eventual de nerespectarea dispozițiilor art. 36 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, iar nu încălcarea vreunui imperativ constituțional. O astfel de practică neunitară ar putea fi supusă controlului pe calea recursului în interesul legii sau a hotărârii preliminare în interpretarea unor chestiuni de drept. Norma de drept criticată este însă suficient de precisă și clară, întrucât condiționează răspunsul și examenul în contencios constituțional doar în ceea ce privește actele normative utile și necesare soluționării unui anumit litigiu, procedura slujind unui demers caracterizat printr-un interes real, actual, concret al părților acelui litigiu. ...