Decizia CCR nr. 284/2019Punctul 40

40. În ceea ce privește susținerile autorilor excepției, potrivit cărora dispozițiile de lege criticate sunt neclare, deoarece nu se poate stabili cu certitudine dacă aceste drepturi vor mai fi acordate și nici nu se poate stabili cu exactitate termenul până la care se suspendă plata acestora, prin Decizia nr. 154 din 27 martie 2018, paragraful 31, Curtea a constatat că acestea sunt neîntemeiate, deoarece Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (prin Decizia nr. 16 din 8 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 525 din 15 iulie 2015) a stabilit că voința legiuitorului nu a fost aceea de eliminare a beneficiilor acordate unor categorii socioprofesionale, respectiv de încetare a existenței dreptului la acordarea de ajutoare/indemnizații, ci doar de suspendare a exercițiului acestui drept. Rațiunea acestei interpretări este impusă și de succesiunea în timp a actelor normative prin care legiuitorul a dispus, cu caracter temporar, măsura neaplicării dispozițiilor legale privind ajutoarele/ indemnizațiile în anii 2011-2015. De altfel, Curtea a reținut că, potrivit art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr. 973 din 7 decembrie 2017, nici în anul 2018 nu s-au acordat ajutoarele sau, după caz, indemnizațiile la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă. ...