Decizia CCR nr. 143/2019Punctul 18

18. În jurisprudența Curții Constituționale s-a reținut că, potrivit Codului bunelor practici în materie de referendum, „aspectele fundamentale în materie nu ar trebui modificate cu mai puțin de un an înaintea unui referendum sau ar trebui reglementate de Constituție ori la un nivel superior legii ordinare“ (Decizia nr. 736 din 24 iulie 2012). Având în vedere că dispozițiile art. I pct. 9 schimbă componența birourilor și oficiilor electorale prevăzute la art. 26 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, actul normativ aduce o modificare asupra unei reguli fundamentale, cea vizând componența comisiilor electorale, aspect ce contravine art. 1 alin. (5) din Constituție. Imperativul stabilității legislației referendare a fost recunoscut și în jurisprudența Curții Constituționale (Decizia nr. 736 din 24 iulie 2012 și Decizia nr. 612 din 3 octombrie 2017). Totodată, o asemenea prevedere contravine și dispozițiilor din același Cod referitoare la garanțiile procedurale - organizarea referendumului de către un organ imparțial, potrivit cărora „Partidele politice sau partizanii și adversarii propunerii supuse la vot trebuie să fie în mod egal reprezentați în comisiile electorale sau trebuie să poată observa activitatea organului imparțial. Egalitatea între partidele politice poate fi înțeleasă într-un sens strict sau proporțional“ [pct. II secțiunea 3.1 lit. e) ]. ...