Decizia ÎCCJ nr. 270/2025 (HP)Punctul X

X. Înalta Curte de Casație și Justiție 33. Temeiul sesizării este reprezentat de prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, act normativ care cuprinde norme speciale de reglementare a procedurii hotărârii prealabile, în scopul asigurării unei practici judiciare unitare în materia litigiilor de muncă ale personalului plătit din fonduri publice, precum și în materia asigurărilor sociale, parțial derogatorii de la procedura de drept comun reglementată de dispozițiile art. 519-521 din Codul de procedură civilă. ... 34. Potrivit art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, „Prezenta ordonanță de urgență se aplică în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal“, iar în conformitate cu alin. (3) al aceluiași articol „Prezenta ordonanță de urgență se aplică indiferent de natura și obiectul proceselor prevăzute la alin. (1) și (2) , de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze“. ... 35. Astfel, conform art. 2 alin. (1) din același act normativ, „Dacă, în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. ... 36. Din analiza dispozițiilor legale mai sus evocate rezultă că, în procesele de tipul celor enumerate la art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, declanșarea procedurii hotărârii prealabile este posibilă numai în cazul în care sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții de admisibilitate: a) existența unei cauze aflate în curs de judecată, circumscrisă domeniului de aplicare al art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024; ... b) completul de judecată să fie învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac; ... c) existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei; ... d) chestiunea de drept să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare și nici al unei statuări anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... ... 37. Din examinarea încheierii de sesizare și a documentației anexate acesteia rezultă faptul că sunt îndeplinite condițiile referitoare la stadiul procedurii și calitatea instanței de trimitere, întrucât cererea de pronunțare a unei hotărâri prealabile este formulată de un complet specializat în soluționarea conflictelor de muncă și asigurărilor sociale din cadrul Tribunalului Alba - Secția I civilă, instanța de trimitere fiind învestită cu soluționarea unui litigiu ce se circumscrie sferei de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 38. În ceea ce privește condiția existenței unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei, în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a statuat că sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile trebuie să aibă ca obiect o problemă de interpretare juridică ce necesită cu pregnanță a fi lămurită, care să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept, finalitatea procedurii hotărârii prealabile fiind aceea a preîntâmpinării jurisprudenței neunitare. ... 39. Astfel, în cuprinsul Deciziei nr. 72 din 16 octombrie 2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 901 din 16 noiembrie 2017, s-a arătat că: „51. (...) în înțelesul legii, chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită trebuie să fie specifică, urmărind interpretarea punctuală a unui text legal, fără a-i epuiza înțelesurile sau aplicațiile; întrebarea instanței trebuie să fie una calificată, iar nu generică și pur ipotetică. 52. În același timp, problema de drept trebuie să fie reală, iar nu aparentă, să privească interpretarea diferită sau contradictorie a unui text de lege, a unei reguli cutumiare neclare, incomplete sau, după caz, incerte ori incidența unor principii generale ale dreptului, al căror conținut sau a căror sferă de acțiune sunt discutabile.“ ... 40. Condiția existenței unei veritabile chestiuni de drept a fost constant reținută în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și cu privire la admisibilitatea sesizărilor formulate în temeiul dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, fiind de menționat, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 41 din 16 septembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1056 din 21 octombrie 2024, Decizia nr. 43 din 16 septembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1106 din 5 noiembrie 2024, Decizia nr. 53 din 21 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1191 din 29 noiembrie 2024, în cuprinsul cărora se arată că prevederile art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu pot fi interpretate în sensul în care ar institui în sarcina instanțelor specializate în soluționarea conflictelor de muncă și a litigiilor de asigurări sociale ori de contencios al funcției publice obligația de a declanșa mecanismul pronunțării unei hotărâri prealabile în orice situație în care este identificată o chestiune de drept ce nu a primit o rezolvare de principiu din partea instanței supreme, ci numai în acele cazuri în care chestiunea de drept în discuție reflectă acele trăsături (cu excepția noutății) pe care Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept le-a subliniat în mod constant în jurisprudența dezvoltată în aplicarea dispozițiilor art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă, cu care ordonanța de urgență, de altfel, se completează. ... 41. În raport cu considerațiile de ordin general anterior expuse și cu conținutul concret al sesizării aflate în analiză, se constată că instanța de trimitere nu identifică existența unei dispoziții legale ce ridică o dificultate considerabilă de interpretare, ci se întreabă dacă este posibilă și în ce manieră aplicarea prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 indemnizațiilor de încadrare stabilite prin raportare la prevederile art. 38 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 43 din 16 septembrie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. ... 42. Reamintind faptul că instanța de trimitere este învestită cu o acțiune ce are ca obiect recalcularea indemnizațiilor de încadrare ale reclamanților raportat la un indice de valoare de referință sectorială de 605,225 lei, indemnizații majorate conform art. 38 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 și fără aplicarea dispozițiilor art. 38 alin. (6) din aceeași lege-cadru, Înalta Curte de Casație și Justiție constată, cum a subliniat, de altfel, și instanța de sesizare, că prin deciziile nr. 3 din 11 martie 2024 și nr. 4 din 11 martie 2024, pronunțate în cadrul procedurii recursului în interesul legii, instanța supremă a statuat cu privire la inaplicabilitatea plafonării reglementate de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, atunci când depășirea plafonului este determinată de utilizarea valorii de referință sectorială. ... 43. Prin Decizia nr. 43 din 16 septembrie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a respins, ca inadmisibilă, sesizarea ce privește chestiunea de drept subsecventă referitoare la (in)aplicabilitatea plafonării reglementate de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, atunci când depășirea plafonului este determinată de utilizarea valorii de referință sectorială (de 605,225 lei), supusă sau nesupusă majorării prevăzute de art. 38 alin. (3) din aceeași lege-cadru, subliniindu-se, în considerentele acestei decizii, faptul că sesizarea este inadmisibilă, întrucât instanța supremă a statuat, prin deciziile de recurs în interesul legii nr. 3 din 11 martie 2024 și nr. 4 din 11 martie 2024, cu privire la neaplicarea plafonului prevăzut de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, dacă depășirea acestuia este determinată de utilizarea valorii de referință sectorială (paragrafele 88-99). ... 44. Prin urmare, în raport cu deciziile pronunțate de instanța supremă în mecanismele de unificare a jurisprudenței cu privire la interpretarea prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, răspunsul la întrebarea adresată de instanța de trimitere nu comportă nicio dificultate, judecătorul cauzei fiind ținut să dea dispozițiilor legale subsumate întrebării prealabile sensul ce rezultă fără echivoc din deciziile nr. 3 din 11 martie 2024 și nr. 4 din 11 martie 2024 ale Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, precum și din cuprinsul Deciziei nr. 43 din 16 septembrie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, pronunțată în aplicarea dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 45. Pentru aceste considerente, se reține neîndeplinirea cumulativă a condițiilor prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, astfel că se impune respingerea sesizării, ca inadmisibilă. ... ...