Decizia ÎCCJ nr. 12/2025 (RIL)Punctul VI

VI. Jurisprudența Curții Constituționale 51. În exercitarea controlului de constituționalitate, Curtea Constituțională a pronunțat mai multe decizii care prezintă relevanță asupra sesizării de față. ... 52. Decizia nr. 542 din 24 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 208 din 13 martie 2024, prin care a fost respinsă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 39 alin. (1) lit. c) teza finală și alin. (5) din Legea nr. 115/2015, reținându-se în considerente: 31. (...) Sub acest aspect, Curtea subliniază că prevederile legale criticate nu există izolat, ci ele trebuie raportate atât la întreg ansamblul normativ din care fac parte, cât și la ansamblul legislației incidente în materie electorală. (...). ... ... 53. Decizia nr. 426 din 11 iulie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1150 din 19 decembrie 2023, prin care a fost respinsă ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 26 alin. (14) și (15) , ale art. 41 alin. (4) și ale art. 122 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 și s-au reținut în considerente următoarele: 30. (...) Curtea constată că dispozițiile art. 26 alin. (14) și (15) din Legea nr. 115/2015 dau expresie opțiunii legiuitorului în ... materie electorală, reglementarea constituirii și compunerii birourilor electorale de circumscripție aflându-se în marja sa de apreciere, permisă de Constituție. În același timp, stabilirea unor reguli diferite pentru cele două categorii indicate de autorul excepției (partide politice care au reprezentare parlamentară și partide politice care nu au reprezentare parlamentară), în ceea ce privește constituirea și compunerea birourilor electorale de circumscripție, nu conferă textelor legale criticate un caracter discriminatoriu, de vreme ce categoriile vizate sunt diferite, iar tratamentul juridic diferențiat are la bază un criteriu obiectiv și rezonabil, motivat de rolul organelor reprezentative în exercitarea puterii suverane a poporului și de ideea reglementării eficiente a procesului electoral. De altfel, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a reținut că nu se putea accepta ca din aceste birouri electorale să facă parte reprezentanți ai tuturor partidelor politice existente în țară, întrucât astfel aceste organisme ar fi devenit nefuncționale, iar activitatea electorală ar fi riscat să se blocheze (a se vedea, spre exemplu, și Decizia nr. 179 din 22 aprilie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 499 din 3 iunie 2004, și Decizia nr. 319 din 3 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 11 mai 2011). ... ...