Decizia CCR nr. 702/2018Punctul 16

16. Cu privire la critica potrivit căreia actualizarea compensațiilor bănești trebuie să se facă și pentru perioada cuprinsă între data emiterii hotărârii comisiei județene și data validării acesteia (potrivit celor statuate de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. XXI din 19 martie 2007, pronunțată într-un recurs în interesul legii), la paragraful 25 al Deciziei nr. 628 din 17 octombrie 2017, Curtea a reținut că opțiunea legiuitorului referitoare la actualizarea sumelor cuvenite cu titlu de despăgubire beneficiarilor Legii nr. 9/1998 și ai Legii nr. 290/2003 este în concordanță cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care s-a pronunțat asupra conformității cu prevederile art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale a reglementării reparatorii naționale referitoare la finalizarea procesului de restituire a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cuprinsă în Legea nr. 165/2013. Cu privire la modul de configurare și executare a creanțelor statului în materia restituirii imobilelor, prin Hotărârea din 12 octombrie 2010, pronunțată în Cauza Maria Atanasiu și alții împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că statului „trebuie să i se lase o marjă largă de apreciere pentru a alege măsurile destinate să garanteze respectarea drepturilor patrimoniale sau să reglementeze raporturile de proprietate din țară și pentru punerea lor în aplicare“ (paragraful 233), iar „autoritățile naționale rămân suverane pentru a alege [...] măsurile generale ce trebuie integrate în ordinea juridică internă pentru a pune capăt încălcărilor constatate de Curte“ (paragraful 236). În lumina acestor considerente, Curtea Constituțională a reținut, prin Decizia nr. 686 din 26 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 68 din 27 ianuarie 2015, paragraful 32, că, „având în vedere, pe de o parte, obligațiile de natură patrimonială deosebit de complexe și împovărătoare asupra statului, cu efect grevant chiar asupra bugetului de stat pe o lungă perioadă de timp, corelate cu contextul economic existent, și, pe de altă parte, faptul că obligațiile menționate, raportate la momentul de față, au un caracter reparatoriu cu o componentă istorică pronunțată, [...] prin măsura criticată, legiuitorul român s-a plasat, în mod evident, în interiorul acestei marje, îndeplinindu-se, astfel, exigențele stabilite prin hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului (a se vedea, în același sens, și Decizia nr. 618 din 4 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 28 ianuarie 2015, paragrafele 23 și 24)“. Astfel, la paragraful 26 al Deciziei nr. 628 din 17 octombrie 2017, Curtea a constatat că, pentru identitate de rațiune, considerentele de principiu exprimate de aceasta cu privire la situația despăgubirilor acordate prin Legea nr. 165/2013 sunt aplicabile și în ceea ce privește criticile formulate de autorii excepției de neconstituționalitate, referitoare la modalitatea de actualizare, prin Legea nr. 164/2014, a sumelor cuvenite ca despăgubiri potrivit legilor nr. 9/1998 și nr. 290/2003. ...