Decizia CCR nr. 685/2018Punctul 89

89. Se susține că, în cauză, nu se poate vorbi de existența unui blocaj instituțional în activitatea Parlamentului, ca urmare a adoptării Hotărârii Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 89/2018, întrucât Înalta Curte de Casație și Justiție, prin aplicarea textului de lege de la data prevăzută în chiar cuprinsul său, nu a săvârșit un act prin care să aducă atingere atribuțiilor constituționale ale puterii legiuitoare sau să se substituie Parlamentului României. Dincolo de faptul că în cauză nu poate fi vorba de un refuz de a pune în aplicare prevederile Legii nr. 207/2018 - Înalta Curte de Casație și Justiție urmând să procedeze la aplicarea acestor prevederi de îndată ce termenul lor de aplicare, prevăzut chiar în conținutul legii, se va fi împlinit - se menționează că autorul cererii de sesizare a Curții Constituționale stabilește premisa existenței, între Înalta Curte de Casație și Justiție și Parlamentul României, a unui conflict juridic de natură constituțională prelungit (susținându-se, în esență, faptul că Înalta Curte ar fi trebuit să procedeze la constituirea Completurilor de 5 judecători în mod diferit decât a făcut-o, chiar și în perioada anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 207/2018, respectiv din anul 2014). Or, această presupunere intră în mod vădit în contradicție cu însăși ideea existenței unui blocaj instituțional, fiind exclusă, din punctul de vedere al logicii construite de Curtea Constituțională în jurul noțiunii de „conflict juridic de natură constituțională“, existența unui blocaj instituțional care să treneze ani de zile, dar care să justifice, totuși, la un moment ulterior, intervenția sa în temeiul art. 146 lit. e) din Constituție. ...