Decizia CCR nr. 681/2018Punctul I

I. Motive de neconstituționalitate extrinsecă 28. Încălcarea art. 75 alin. (2) , coroborat cu art. 61 alin. (2) , precum și a art. 147 alin. (4) din Constituție în procedura legislativă de la Senat. În susținerea acestor critici de neconstituționalitate, autorul sesizării arată că legea supusă controlului a fost adoptată de Senat cu depășirea termenului de 60 de zile stabilit de art. 75 alin. (2) din Constituție pentru adoptarea de către prima Cameră sesizată a codurilor și a altor legi de complexitate deosebită. ... 29. Astfel, propunerea legislativă privind Codul administrativ al României a fost înregistrată la Senat pentru dezbatere în data de 12 decembrie 2017. În ședința din 19 decembrie 2017, Biroul permanent al Senatului a transmis propunerea, spre avizare, Consiliului Legislativ și Guvernului, în vederea formulării unui punct de vedere. Avizul Consiliului Legislativ a fost transmis la data de 18 ianuarie 2018, iar Guvernul a transmis punctul său de vedere la data de 2 martie 2018. În conformitate cu art. 93 alin. (1) din Regulamentul Senatului, propunerea a fost prezentată Biroului permanent al Senatului în ședința din 19 februarie 2018, fiind transmisă comisiilor competente, în vederea elaborării avizelor și a raportului. Legea supusă controlului de constituționalitate a fost adoptată de Senat, ca primă Cameră competentă, în ședința din data de 11 iunie 2018. ... 30. Articolul 75 alin. (2) din Constituție instituie o prezumție absolută, în virtutea căreia o inițiativă legislativă - chiar dacă nu a fost adoptată de o Cameră în termenul expres stipulat de 45, respectiv 60 de zile se consideră adoptată prin simpla trecere a acestor termene, această prezumție bazându-se pe o presupusă acceptare tacită a propunerii legislative și pe lipsa obiecțiilor primei Camere sesizate. Termenul de 45, respectiv de 60 de zile este un termen ce privește raporturile constituționale dintre cele două Camere ale Parlamentului, pe de o parte, și între acestea și Guvern, pe de altă parte. La împlinirea acestuia, dreptul și, totodată, obligația primei Camere competente să dezbată o inițiativă legislativă încetează, născându-se dreptul Camerei decizionale de a se pronunța și a decide definitiv. Împlinirea acestui termen are drept consecință imposibilitatea membrilor primei Camere competente de a mai formula și depune amendamente, iar, în privința Guvernului, încetează dreptul său de a mai formula și depune amendamente, de a solicita dezbaterea acesteia în procedură de urgență sau de a fi înscrisă cu prioritate pe ordinea de zi, aceste drepturi putând fi exercitate doar în cadrul Camerei decizionale. ... 31. Curtea Constituțională a stabilit, în jurisprudența sa, că termenele care privesc desfășurarea raporturilor constituționale dintre autoritățile publice, în măsura în care nu se prevede altfel în mod expres, nu se calculează pe zile libere, acestea fiind termene de drept public, calculate pe zile calendaristice, fiind incluse în termen atât ziua în care el începe să curgă, cât și ziua în care se împlinește (Decizia nr. 233 din 20 decembrie 1999, Decizia nr. 89 din 26 ianuarie 2010). ... 32. În condițiile în care dispozițiile art. 75 alin. (2) din Constituție nu prevăd un anumit mod de calcul al acestor termene pe care prima Cameră sesizată le are la dispoziție pentru a se pronunța asupra unei inițiative legislative, rezultă că respectivele termene de 45, respectiv 60 de zile se calculează pe zile calendaristice, urmând regula instituită prin jurisprudența constantă a Curții. Din interpretarea sistematică a dispozițiilor art. 75 alin. (2) și ale art. 66 din Constituție, autorul sesizării consideră că singura ipoteză în care termenele de adoptare tacită ar putea fi suspendate este aceea a perioadei dintre sesiunile parlamentare ordinare, în condițiile în care nu s-a cerut întrunirea în sesiune extraordinară. Sistemul constituțional român instituie regula sesiunilor periodice, și nu a celor permanente. Prin urmare, între cele două perioade instituite de art. 66 alin. (1) din Constituție pentru cele două sesiuni ordinare, în absența unei cereri de convocare a unei sesiuni extraordinare, termenele prevăzute la art. 75 alin. (2) din Constituție trebuie considerate ca fiind suspendate. Orice altă interpretare ar adăuga la textul constituțional și ar fi de natură să conducă la moduri diferite de calcul al termenelor constituționale ce privesc raporturile constituționale dintre autoritățile publice, ceea ce generează impredictibilitate și lipsă de transparență. ... 33. În acest context se observă faptul că, în prezent, potrivit regulamentelor parlamentare, termenele constituționale de adoptare tacită se socotesc în mod diferit la Camera Deputaților față de Senat, aspect ce este de natură să contravină și art. 1 alin. (5) din Constituție în ceea ce privește supremația acesteia. ... 34. Potrivit art. 119 din Regulamentul Senatului, „Pentru termenele procedurale ale procesului legislativ se iau în calcul numai zilele în care Senatul lucrează în plen sau în comisii permanente“, iar art. 118 arată că „pentru propunerile legislative, termenele de legiferare curg de la data înregistrării acestora la Biroul permanent, însoțite de avizele necesare“. ... 35. Potrivit art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaților: (1) În temeiul art. 75 alin. (1) și (2) din Constituția României, republicată, Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, se pronunță asupra proiectului de lege sau a propunerii legislative în termen de 45 de zile de la data prezentării la Biroul permanent. Fac excepție codurile și legile de complexitate deosebită, asupra cărora se pronunță în termen de 60 de zile de la data prezentării la Biroul permanent și ordonanțele de urgență, pentru care termenul este de 30 de zile de la data depunerii acestora la Camera Deputaților. (1^1) În cazul propunerilor legislative care sunt depuse la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, termenele aferente procesului legislativ curg de la data înregistrării la Biroul permanent însoțite de avizele solicitate și se socotesc luând în calcul 4 zile pe săptămână, cu excepția sărbătorilor legale. (2) La data expirării termenelor prevăzute la alin. (1) proiectele de legi sau propunerile legislative se consideră adoptate de Camera Deputaților și se trimit Senatului sub semnătura președintelui Camerei Deputaților. (3) Amendamentele, avizele și, eventual, raportul care nu a fost dezbătut în plen se vor transmite Senatului ca material documentar. ... 36. Așadar, Regulamentul Camerei Deputaților stabilește că aceste termene se calculează luând în calcul 4 zile pe săptămână, cu excepția sărbătorilor legale, în timp ce art. 119 din Regulamentul Senatului prevede că la calculul acestor termene se au în vedere numai zilele în care se lucrează în plen sau în comisii. Or, în cadrul autonomiei de care beneficiază, Camerele sunt libere să își stabilească programul de lucru așa cum consideră, dimensionându-l în funcție de multiple variabile. Din această perspectivă, programul de lucru în plen și în comisii nu este cunoscut la începutul unei sesiuni, uneori acesta putând să suporte modificări chiar în cursul unei săptămâni de lucru. ... 37. Prin urmare, extinderea aplicării dispozițiilor regulamentare și în ceea ce privește modul de calcul al termenelor prevăzute la art. 75 alin. (2) din Constituție pune în pericol securitatea raporturilor juridice în materie de legiferare. Conform jurisprudenței Curții, autonomia regulamentară a Parlamentului nu poate fi exercitată în mod discreționar, abuziv, cu încălcarea atribuțiilor constituționale ale forului legislativ sau a normelor imperative privind procedura parlamentară (Decizia nr. 209 din 7 martie 2012). ... 38. Momentul de la care încep să curgă termenele prevăzute la art. 75 alin. (2) din Constituție cunoaște reglementări asemănătoare în regulamentele celor două Camere ale Parlamentului, acesta fiind data înregistrării propunerilor legislative la Biroul permanent al fiecărei Camere, însoțite de avizele necesare. ... 39. Potrivit art. 93 alin. (3) din Regulamentul Senatului, „Senatul, ca primă Cameră sesizată, se pronunță asupra proiectelor de lege și propunerilor legislative cu care este sesizat, în termen de 45 de zile de la data prezentării acestora în Biroul permanent. Pentru coduri și alte legi de complexitate deosebită, termenul este de 60 de zile de la data prezentării în Biroul permanent.“ ... 40. Din informațiile publice înscrise pe fișa ce corespunde procesului legislativ la Senat al Legii privind Codul administrativ al României, în data de 19 februarie 2018, Biroul permanent al Senatului a sesizat comisiile permanente în vederea elaborării avizelor și, respectiv, a raportului. În urma acestei decizii, în acord cu art. 93 și art. 94 din Regulamentul Senatului, legea a primit un număr de înregistrare ce atestă data prezentării ei în Biroul permanent, însoțită de avizele solicitate (L132/2018). De la acest moment începe să curgă termenul de 60 de zile prevăzut de art. 75 alin. (2) din Constituție, care, calculându-se pe zile calendaristice, s-a împlinit la data de 19 aprilie 2018. ... 41. Or, Senatul a adoptat legea supusă controlului la data de 11 iunie 2018, într-o formă diferită de cea a inițiatorului, cu încălcarea art. 75 alin. (2) , coroborat cu art. 61 alin. (2) din Constituție. În acord cu aceste texte fundamentale, la împlinirea termenului de 60 de zile, legea ar fi trebuit considerată ca fiind adoptată tacit și transmisă Camerei Deputaților, în calitate de Cameră decizională. După împlinirea acestui termen, nici Senatul, în ansamblul său, și nici o altă structură de lucru sau de conducere nu ar mai fi putut să formuleze amendamente și nici nu ar mai fi putut înscrie legea pe ordinea de zi. Prin urmare, dezbaterea și adoptarea de Senat în ședința din 11 iunie 2018 echivalează și cu încălcarea art. 147 alin. (4) din Constituție, în ceea ce privește modul de calcul al termenelor referitoare la desfășurarea raporturilor constituționale între autoritățile publice. ... 42. Încălcarea art. 61 alin. (2) coroborat cu art. 66 alin. (2) și (3) în procedura legislativă de la Camera Deputaților. Legea criticată a fost adoptată de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, la data de 9 iulie 2018, în cadrul unei sesiuni extraordinare a Camerei Deputaților neconstituțional întrunită. ... 43. În ceea ce privește activitatea în timp a Parlamentului, art. 66 din Constituție prevede: „(1) Camera Deputaților și Senatul se întrunesc în două sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune începe în luna februarie și nu poate depăși sfârșitul lunii iunie. A doua sesiune începe în luna septembrie și nu poate depăși sfârșitul lunii decembrie. (2) Camera Deputaților și Senatul se întrunesc și în sesiuni extraordinare, la cererea Președintelui României, a biroului permanent al fiecărei Camere ori a cel puțin o treime din numărul deputaților sau al senatorilor. (3) Convocarea Camerelor se face de președinții acestora.“ ... 44. Așadar, ca regulă, Parlamentul lucrează în două sesiuni ordinare pe an. Întrunirea Parlamentului în sesiune extraordinară se poate realiza la cerere sau de drept, în caz de agresiune armată împotriva țării, instituirea stării de asediu sau de urgență și în ipoteza depunerii de către Guvern spre aprobare a unei ordonanțe de urgență, dacă Parlamentul nu se află în sesiune. Titularii dreptului de a formula cerere de întrunire în sesiune extraordinară sunt Președintele României, biroul permanent al fiecărei Camere și cel puțin o treime din numărul deputaților sau al senatorilor. Președinții celor două Camere au atribuția constituțională de a convoca Senatul și Camera Deputaților în sesiune parlamentară. ... 45. Potrivit art. 84 alin. (9) și (10) din Regulamentul Camerei Deputaților, sesiunea extraordinară se întrunește pentru o anumită ordine de zi, indicată în cererea de convocare și aprobată ulterior. ... 46. Pe cale de consecință, pentru a fi considerate constituțional adoptate, inițiativele legislative adoptate în cadrul unei sesiuni extraordinare trebuie să respecte, pe lângă normele constituționale procedurale cuprinse la art. 61 alin. (2) , coroborate cu cele ale art. 75 și art. 76, și pe cele ale art. 66 alin. (2) și (3) , ceea ce presupune, pe de o parte, că acestea trebuie să fie dezbătute și adoptate într-o sesiune legal întrunită, iar, pe de altă parte, că trebuie să fie înscrise pe o ordine de zi constituțional aprobată. ... 47. Potrivit motivării autorului sesizării, în cazul Legii privind Codul administrativ nu a fost îndeplinită niciuna dintre cele două condiții, astfel: a) sesiunea extraordinară a Camerei Deputaților nu a fost constituțional întrunită; b) legea criticată a fost înscrisă pe o ordine de zi viciată, în ansamblul său, prin încălcarea art. 66 din Constituție. ... 48. Cu privire la prima condiție se arată că sesiunea extraordinară în care a fost adoptată Legea privind Codul administrativ a fost neconstituțional întrunită deoarece atât întrunirea, cât și convocarea Camerei Deputaților în sesiune extraordinară nu au respectat normele constituționale ale art. 66 alin. (2) și (3) . Astfel, întrunirea Camerei Deputaților a avut loc ca urmare a aprobării, în ședința Biroului permanent din 27 iunie 2018, a ordinii de zi care cuprindea, la pct. 12, „Proiectul de Decizie privind convocarea Camerei Deputaților în sesiunea extraordinară“. Însă, potrivit stenogramei acestei ședințe, acest proiect de decizie aparține președintelui Camerei Deputaților, și nu Biroului permanent, doar această din urmă entitate având, potrivit art. 66 alin. (2) din Constituție, îndrituirea de a solicita întrunirea în sesiune extraordinară, alături de Președintele României sau cel puțin o treime din numărul deputaților. Prin urmare, Biroul permanent a luat în dezbatere și a votat un act care nici nu putea fi pus în discuție, întrucât respectivul Proiect de Decizie de convocare a Camerei Deputaților trebuia să succeadă deciziei/hotărârii Biroului permanent de convocare în sesiune extraordinară, și nu să o preceadă. Proiectul de decizie nu a fost supus, în ansamblul său, aprobării membrilor prezenți ai Biroului permanent (ci numai ordinea de zi a viitoarei sesiuni extraordinare), astfel încât să rezulte din acest vot o manifestare de voință a Biroului permanent în sensul formulării către președintele Camerei Deputaților a cererii de convocare în sesiune extraordinară. Întrucât nu a formulat o cerere proprie, Biroul permanent al Camerei Deputaților nici nu a putut reține - în mod firesc, de altfel - între hotărârile/deciziile sale altceva decât aprobarea cu modificări a proiectului de decizie a președintelui Camerei Deputaților. În raport cu proiectul de decizie a președintelui Camerei Deputaților, aprobat în ședința din 27 iunie 2018, Biroul permanent al Camerei Deputaților nu a adoptat și nu a emis un act propriu care să reprezinte propria sa manifestare de voință în sensul formulării unei cereri de convocare a Camerei Deputaților în sesiune extraordinară. Prin urmare, lipsa unei solicitări valabil formulate de către unul dintre titularii prevăzuți la art. 66 alin. (2) din Constituție a condus la lipsa din cuprinsul Deciziei nr. 5/2018 privind convocarea Camerei Deputaților în sesiune extraordinară a oricărei mențiuni cu privire la actul declanșator al procedurii de convocare în sesiune extraordinară. Acest viciu de procedură pune în discuție însăși validitatea sesiunii extraordinare în care a fost adoptată Legea privind Codul administrativ al României. ... 49. Practica parlamentară nu poate fi invocată. Prin comparație, se arată că Biroul permanent al Senatului a procedat în mod complet diferit și în acord cu art. 66 alin. (2) din Constituție. Întrunit în ședința din 28 iunie 2018, acesta a luat în discuție un proiect de cerere a Biroului permanent al acestei Camere de convocare în sesiune extraordinară, după care a adoptat Hotărârea nr. 12/2018 prin care se cere expres președintelui Senatului convocarea acestei Camere în sesiune extraordinară. ... 50. Autorul sesizării invocă jurisprudența prin care Curtea Constituțională a statuat că autonomia regulamentară poate opera exclusiv în cadrul limitelor stabilite de Legea fundamentală (Decizia nr. 292 din 27 martie 2012), precum și că unele dispoziții din regulamentele parlamentare sunt imperative, în măsura în care dau expresie unor norme constituționale (Decizia nr. 732 din 22 noiembrie 2017). Or, dispoziția care prevede faptul că cererea de convocare în sesiune extraordinară trebuie să fie realizată de Biroul permanent al Camerei Deputaților este una imperativă, fără de care normele art. 66 alin. (2) și (3) din Constituție ar fi lipsite de conținut. ... 51. Referitor la procedura privind convocarea Camerei Deputaților în sesiune extraordinară se arată, în esență, faptul că decizia de convocare a Camerei Deputaților în sesiune extraordinară este semnată de unul dintre vicepreședinții Camerei, în condițiile în care nu există publicat un act al președintelui Camerei prin care atribuțiile sale să fie delegate respectivului vicepreședinte. Or, potrivit art. 66 alin. (3) din Constituție, convocarea Camerelor se face de președinții acestora, iar această atribuție putea fi încredințată de președintele Camerei în temeiul art. 35 alin. (2) din Regulamentul Camerei Deputaților. Senatul, în schimb, a procedat în acord cu normele constituționale invocate, având în vedere Decizia președintelui Senatului nr. 8 din 27 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 534 din 27 iunie 2018, prin care acesta și-a delegat atribuțiile pentru ziua de 28 iunie 2018. În consecință, Decizia nr. 9/2018 de convocare a Senatului în sesiune extraordinară a fost semnată de vicepreședintele căruia președintele Senatului îi delegase atribuțiile. ... 52. Cât privește al doilea viciu de procedură privind neconstituționalitatea adoptării, în sesiune extraordinară, a Legii privind Codul administrativ al României, se arată că, potrivit Deciziei nr. 5/2018, convocarea sesiunii extraordinare a Camerei Deputaților în perioada 2-19 iulie 2018 s-a făcut pentru o ordine de zi cu 30 de puncte, ce cuprindea, la pct. 8, Proiectul de Lege privind Codul administrativ al României (Pl-x nr. 369/2018). Această ordine de zi, deși aprobată, este însă viciată la rândul său, în ansamblul său, în contextul neconstituționalității procedurii de întrunire și convocare a Camerei Deputaților în sesiune extraordinară, după cum s-a demonstrat mai sus. ... 53. Un alt viciu procedural ce atrage neconstituționalitatea extrinsecă a Legii privind Codul administrativ al României constă în faptul că ordinea de zi pe care acest proiect de lege figura a fost modificat, prin completarea cu trei puncte (trei inițiative legislative), cu ocazia aprobării sale în ședința plenului din 2 iulie 2018. Or, în cadrul unei sesiuni extraordinare, Camerele nu pot dezbate o altă problemă decât aceea ce a făcut obiectul cererii, în caz contrar fiind încălcat chiar caracterul „excepțional“ al sesiunii parlamentare. Într-o atare ipoteză este necesară o nouă convocare, chiar dacă aceasta ar avea sensul unei completări a convocării inițiale. Cu alte cuvinte, dacă în timpul unei sesiuni ordinare, competența Parlamentului este deplină, în timpul unei sesiuni extraordinare, această competență este limitată atât temporal, cât și material, aceasta fiind deosebirea de principiu față de o sesiune ordinară. Astfel, sesiunea extraordinară se întrunește pentru o ordine de zi clar indicată în cererea de convocare și aprobată ulterior, potrivit regulamentului. Camerele nu pot dezbate alte subiecte decât cele care au făcut expres obiectul convocării, iar propunerea de completare a ordinii de zi a sesiunii extraordinare nu poate fi formulată de un singur deputat, în caz contrar fiind încălcate art. 66 alin. (1) și (2) din Constituție, precum și art. 84 din Regulamentul Camerei Deputaților. ... 54. Încălcarea prevederilor art. 75 alin. (1) și (4) coroborate cu cele ale art. 73 alin. (3) , precum și cu cele ale art. 61 alin. (2) din Constituție. Legea privind Codul administrativ al României a fost adoptată ca lege organică, mai întâi de Senat, ca primă Cameră sesizată, și apoi de Camera Deputaților, în calitate de for decizional. Față de conținutul normativ al acestei legi, care este structurată în 10 părți, și în raport cu prevederile art. 75 alin. (1) din Constituție, care se referă la competența materială a fiecărei Camere, rezultă că cele două Camere ale Parlamentului au competențe materiale diferite, astfel: Camera Deputaților este primă Cameră sesizată pentru domeniile prevăzute în art. 73 alin. (3) lit. e) , k) și o) - organizarea Guvernului, contenciosul administrativ și organizarea administrației publice locale, a teritoriului, precum și regimul general privind autonomia locală; Senatul este primă Cameră sesizată pentru domeniile prevăzute în Constituție la art. 73 alin. (3) lit. d) , j) , m) și p) și la art. 123 alin. (3) coroborat cu art. 73 alin. (3) lit. t) - organizarea și desfășurarea referendumului, statutul funcționarilor publici, regimul juridic general al proprietății, regimul general privind raporturile de muncă și instituția prefectului și atribuțiile acestuia. ... 55. Or, la adoptarea prezentei legi, cele două Camere nu au respectat principiul bicameralismului funcțional și au procedat contrar prevederilor art. 75 alin. (4) și (5) din Constituție, deoarece s-au comportat ca și cum prima (Senatul) ar fi avut doar competență de primă Cameră, iar Camera Deputaților ar fi avut deplină competență decizională pentru toate materiile reglementate. Mai mult, Senatul ar fi trebuit să transmită Camerei Deputaților faptul că, pentru domeniile de la art. 73 alin. (3) lit. e) , k) și o) din Constituție, acesta are competență decizională. ... 56. Aspectul procedural privind competența decizională partajată a fost ignorat și cu prilejul adoptării, la Camera Deputaților, în redactări diferite, a unor prevederi din domenii care, conform art. 75 alin. (1) din Constituție, sunt de competența decizională a Senatului, cum ar fi art. 6, art. 25 lit. b) , art. 39 alin. (6) , art. 104 alin. (1) lit. f) , art. 132 alin. (1) , art. 136 alin. (3) lit. b) sau art. 243 alin. (3) din legea criticată. În vederea respectării și aplicării loiale a art. 75 alin. (4) din Constituție s-ar fi impus, cel puțin pentru normele menționate, întoarcerea legii de la Camera Deputaților la Senat, pentru ca aceasta să poată decide definitiv. ... 57. Încălcarea principiului bicameralismului, prevăzut la art. 61 alin. (2) și art. 75 din Constituție. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, pentru respectarea principiului bicameralismului trebuie avute în vedere o serie de criterii, și anume scopul inițial al legii și dacă există deosebiri majore de conținut juridic, și, respectiv, o configurație semnificativ diferită între formele adoptate de cele două Camere. ... 58. Or, față de forma adoptată de Senat, Camera Deputaților a adoptat direct, în ședința din 9 iulie 2018, un raport de admitere cu un număr de 125 de amendamente ce vizează dispoziții asupra cărora prima Cameră nu s-a pronunțat, respectiv art. 39 alin. (6) , art. 60 alin. (5) , art. 138 alin. (6) , art. 210, art. 249 alin. (5) , art. 258 lit. a) , art. 272, art. 280, art. 337 alin. (15) , art. 338 alin. (18) , art. 343 alin. (8) , art. 408, art. 408^1 - art. 408^4, art. 441^1, art. 535, art. 548 și art. 630^2. ... 59. În ce privește criteriul referitor la existența unei configurații semnificativ diferite, se arată că forma inițiatorului cuprindea un număr de 648 de articole și 4 anexe, forma adoptată de Senat cuprindea 636 de articole și 7 anexe, iar cea adoptată de Camera Deputaților cuprinde 651 de articole și 7 anexe. Se arată faptul că, prin Decizia nr. 62 din 13 februarie 2018, Curtea Constituțională a reținut existența unei configurații semnificativ diferite chiar și când forma adoptată de Camera de reflecție cuprindea un articol, iar cea adoptată de Camera decizională cuprindea două articole. Prin urmare, se apreciază că legea examinată contravine art. 61 alin. (2) și art. 75 din Constituție, referitoare la principiul bicameralismului, astfel cum a fost dezvoltat în jurisprudența Curții Constituționale. ... 60. Încălcarea art. 1 alin. (5) și a art. 141 din Constituție. Un ultim argument referitor la neconstituționalitatea extrinsecă a Legii privind Codul administrativ al României vizează lipsa solicitării avizului Consiliului Economic și Social, necesitate rezultată din prevederile art. 2 alin. (1) și alin. (2) lit. c) din Legea nr. 248/2013 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social, potrivit cărora „(1) Consiliul Economic și Social este consultat obligatoriu asupra proiectelor de acte normative inițiate de Guvern sau a propunerilor legislative ale deputaților ori senatorilor. Rezultatul acestei consultări se concretizează în avize la proiectele de acte normative. (2) Domeniile de specialitate ale Consiliului Economic și Social sunt: [...] c) relațiile de muncă, protecția socială, politicile salariale și egalitatea de șanse și de tratament“. Având în vedere rolul constituțional al Consiliului Economic și Social, precum și atribuțiile legale ale acestuia, autorul sesizării consideră că, pentru dispozițiile referitoare la relațiile de muncă din administrația publică, Legea privind Codul administrativ al României a fost adoptată și cu încălcarea art. 141 din Constituție. ... ...