Decizia CCR nr. 681/2018Punctul 226

226. Art. 249 alin. (5) de la Senat, cu denumirea marginală „Rolul prefectului“, a fost modificat la Camera Deputaților în sensul că prefectul este ajutat de un subprefect, și nu de doi subprefecți, cum era în forma adoptată de Senat. Așa cum s-a arătat mai sus, în privința proiectelor de lege și a propunerilor legislative vizând prefectul, Curtea Constituțională a arătat, prin Decizia nr. 474 din 28 iunie 2016, că Senatul este Cameră de reflecție, și nu decizională. Prin urmare, neavând semnificația unei modificări esențiale a soluției legislative adoptate de Senat, rezultă că intervenția Camerei Deputaților, în calitate legitimă de Cameră decizională, nu înfrânge principiul bicameralismului și nici nu impunea aplicarea prevederilor art. 75 alin. (4) din Constituție. Aceeași concluzie este valabilă și în privința intervențiilor operate de acest for legislativ asupra art. 258 lit. a) - „Alte atribuții [ale prefectului]“ și art. 272 alin. (2) și (3) - „Obligația de informare în situația călătoriilor în afara județului [ale prefectului și subprefectului]“. În cazul acestui din urmă text, Camera Deputaților a introdus două noi alineate, potrivit cărora „(2) Prefecții și subprefecții nu au dreptul la grevă. (3) Prefecții și subprefecții nu pot să înființeze organizații sindicale proprii“. Având în vedere noul statut de demnitate publică pe care Legea privind Codul administrativ al României îl configurează prefectului și subprefectului, Curtea apreciază că noile prevederi se integrează acestui statut și nu pot reprezenta o diferență specifică (între forma adoptată de Senat și cea adoptată de Camera Deputaților) de substanță, care să justifice susținerea încălcării principiului bicameralismului. De asemenea, deoarece Senatul are calitatea de Cameră de reflecție în această materie, nu se poate reține incidența art. 75 alin. (5) din Constituție. ...