Decizia CCR nr. 670/2018Punctul 18

18. În motivarea deciziilor sale, anterior citate, Curtea a reținut, printre altele, că norma procesual penală criticată nu contravine dispozițiilor constituționale privind liberul acces la justiție și dreptul la apărare, în condițiile în care încheierea prin care instanța se pronunță cu privire la cererea de recuzare nu soluționează însuși procesul, nu antamează fondul cauzei (Decizia nr. 651 din 1 noiembrie 2016, paragraful 33). Totodată, Curtea a reținut că procedura asupra cercetării și judecării cererii de recuzare este o procedură incidentală, al cărei obiect este cu totul distinct de obiectul propriu al procesului penal la care se referă, această procedură nu are caracter jurisdicțional penal în sens material, ci caracter administrativ-judiciar (Decizia nr. 500 din 30 iunie 2016, paragraful 24). Lipsa reglementării privind exercitarea unei căi de atac împotriva unor atare încheieri se justifică prin nevoia de a se evita tergiversarea inutilă a soluționării fondului cauzei, în speță încheierea de ședință privind respingerea cererii de recuzare a unui membru al completului de judecată aparține categoriei de încheieri date în cursul judecății, prin care instanța de judecată soluționează chestiuni prealabile judecării fondului cauzei. Cu același prilej, Curtea a reținut că, în ceea ce privește încheierea prin care se soluționează cererea de recuzare, aceasta nu soluționează fondul cauzei și de aceea lipsa unei căi de atac separate împotriva acestei încheieri nu este contrară dispozițiilor art. 21 din Constituție (Decizia nr. 651 din 1 noiembrie 2016, paragrafele 27 și 28). ...