Decizia ÎCCJ nr. 238/2025 (HP)Punctul XI

XI. Înalta Curte de Casație și Justiție 31. Potrivit art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024: „Dacă în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu judecarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea o rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.“ ... 32. Conform art. 1 alin. (1) din același act normativ: „Prezenta ordonanță de urgență se aplică în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal.“ ... 33. Astfel, în procesele și cererile enumerate la art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, legiuitorul delegat a instituit următoarele condiții de admisibilitate pentru sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile: a) existența unei cauze aflate în curs de judecată, circumscrisă domeniului de aplicare a art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024; ... b) completul de judecată să fie învestit cu judecarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac; ... c) existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei; ... d) chestiunea de drept invocată să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare și nici al unei statuări anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... ... 34. Așadar, spre deosebire de condițiile de admisibilitate impuse de prevederile art. 519 ale Codului de procedură civilă, în procedura reglementată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu mai este prevăzută condiția noutății chestiunii de drept ce se solicită a fi lămurită. ... 35. Totodată, în această procedură, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție se poate dispune și de către completurile învestite cu soluționarea cauzei în primă instanță, iar nu doar de către completurile învestite cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, astfel cum impune art. 519 din Codul de procedură civilă. ... 36. Verificând îndeplinirea condițiilor subsumate art. 1 alin. (1) și (3) și art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, se constată că procesul în care a fost formulată sesizarea are ca obiect obligarea pârâtei la plata către reclamant a sporului pentru condiții periculoase și vătămătoare de muncă în procent de 15% din salariul de bază, începând cu luna aprilie 2020, și, în continuare, a dobânzii legale penalizatoare, precum și actualizarea sumelor cu indicele de inflație, litigiul înscriindu-se în domeniul specific de reglementare prevăzut de art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 37. De asemenea, se constată că sunt îndeplinite primele două condiții legale enumerate de art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, respectiv cauza în care a fost formulată sesizarea se află în curs de soluționare în primă instanță pe rolul unui complet specializat în litigii de muncă al tribunalului. ... 38. Analizând această sesizare prin raportare la condiția de admisibilitate privind existența unei chestiuni de drept de a cărei dezlegare să depindă soluționarea pe fond a cauzei, se constată că această cerință instituie o dublă condiționare, respectiv să existe o veritabilă chestiune de drept, pe de o parte, și să fie stabilită dependența necesară între dezlegarea chestiunii de drept identificate și soluționarea pe fond a cauzei, pe de altă parte. ... 39. În ceea ce privește existența unei veritabile chestiuni de drept, în absența unei definiții legale a acestei noțiuni, în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a statuat în mod constant că este necesar ca problema de drept antamată să necesite cu pregnanță a fi lămurită, să prezinte o dificultate suficient de mare în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a problemei de drept și al înlăturării oricărei incertitudini care ar plana asupra raporturilor juridice deduse judecății (Decizia nr. 10 din 4 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 23 mai 2016, și Decizia nr. 70 din 23 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1112 din 11 decembrie 2023). ... 40. Deși noul act normativ a preluat întocmai noțiunea utilizată de legiuitor în cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă, îndeplinirea acestei condiții de admisibilitate a sesizării se impune a fi analizată în contextul particularităților procedurii reglementate de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, care are caracter special și parțial derogatoriu de la dispozițiile dreptului comun. ... 41. Verificând îndeplinirea acestei condiții, se constată că instanța de trimitere solicită a se stabili dacă personalul contractual (paznic) din cadrul Administrației Serviciilor Sociale Comunitare Ploiești poate beneficia de sporul pentru condiții periculoase și vătămătoare în procent de 15% din salariul de bază prevăzut în anexa nr. II din Legea-cadru nr. 153/2017 raportat la Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 569/2017 și Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018. ... 42. De răspunsul dat la această întrebare depinde în mod evident soluționarea pe fond a cauzei, dat fiind că, în speță, reclamantul solicită obligarea pârâtei la plata acestui spor începând cu luna aprilie 2020 și în continuare, precum și a dobânzii legale penalizatoare aferente, sume ce urmează a fi actualizate cu indicele de inflație la data plății. ... 43. Răspunsurile transmise de instanțele consultate relevă o abordare unitară a acestei chestiuni în sensul că, potrivit art. 16 alin. (1) din Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, începând cu data intrării în vigoare a prezentului regulament-cadru, ordonatorii de credite au obligația să solicite autorităților abilitate eliberarea buletinelor de determinare sau, după caz, de expertizare a locurilor de muncă. Ca atare, îndeplinirea condițiilor de acordare a sporului, existența buletinelor de determinare prin expertizare, regăsirea activității reclamantului printre factorii de risc identificați în concret în respectivele buletine de expertizare, încadrarea în procentul aferent sporului din salariile la nivelul instituției sunt elemente de fapt care trebuie să rezulte în concret din mijloacele de probă administrate în cauză. ... 44. Admisibilitatea învestirii instanței supreme cu pronunțarea unei hotărâri prealabile în temeiul dispozițiilor art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 trebuie raportată la condiția existenței unei chestiuni veritabile, reale de drept, care să necesite recurgerea la mecanismul hotărârii prealabile, nefiind posibilă învestirea instanței supreme cu lămurirea oricărei chestiuni de drept subsumate cauzei acțiunii deduse judecății instanței de trimitere, întrucât, într-o interpretare contrară, rolul instanțelor de trimitere s-ar rezuma la o simplă activitate de trimitere și apoi de preluare, în hotărârile pronunțate, a dezlegărilor date în mecanismul hotărârii prealabile. ... 45. Sintagma „chestiune de drept“ nu poate fi sinonimă cauzei acțiunii, având un caracter autonom, iar condițiile ce trebuie verificate pentru constatarea existenței sale sunt cele conturate în jurisprudența dezvoltată în aplicarea dispozițiilor art. 519-521 din Codul de procedură civilă. ... 46. Pentru identitate de rațiune, cu argumentația dezvoltată în mod constant în jurisprudența instanței supreme referitoare la mecanismul prevăzut de dispozițiile art. 519-521 din Codul de procedură civilă în ceea ce privește caracterul veritabil al chestiunii de drept supuse interpretării, se reține că și în mecanismul instituit în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 se impune ca problema de drept supusă dezlegării să fie din categoria celor care ridică serioase dificultăți de interpretare a unor dispoziții legale imperfecte, lacunare sau contradictorii sau a celor care prezintă o dificultate suficient de mare în măsură să reclame intervenția instanței supreme, în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice. ... 47. În schimb, interpretarea și aplicarea concretă a legii la circumstanțele specifice fiecărei cauze stabilite în baza probatoriului administrat reprezintă prerogativele jurisdicționale care aparțin exclusiv instanței învestite cu soluționarea procesului. De aceea, întrebarea cu care este sesizată instanța supremă nu poate avea ca obiect rezolvarea pe fond chiar a pretenției deduse judecății, operațiune care implică interpretarea și aplicarea concretă a legii la situația de fapt stabilită în prealabil de instanța de judecată. ... 48. Se reține că noțiunii de „chestiune de drept“ nu îi poate fi subsumat obiectul cererii de chemare în judecată și nu se poate cere instanței supreme dezlegarea sa în cadrul procedurii întrebării prealabile, întrucât, în acest caz, dezlegarea ar semnifica chiar soluționarea fondului, ceea ce legea nu permite în cadrul acestui mecanism de unificare a practicii judiciare. ... 49. Prin urmare, lămurirea chestiunii - dacă personalul contractual (paznic) din cadrul Administrației Serviciilor Sociale Comunitare Ploiești poate beneficia de sporul pentru condiții periculoase și vătămătoare în procent de 15% din salariul de bază, prevăzut în anexa nr. II din Legea-cadru nr. 153/2017 raportat la Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 569/2017 și Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018 - este și rămâne în competența Tribunalului Prahova, competență recunoscută de legiuitor prin art. 269 alin. (1) din Codul muncii, instanța de trimitere fiind obligată să țină cont și de dezlegările anterioare date de Înalta Curte de Casație și Justiție prin hotărâri obligatorii care se constituie în suficiente repere de interpretare, utile instanței de trimitere în soluționarea cauzei deduse judecății. ... 50. Sub acest aspect se constată că, prin Decizia nr. 76 din 18 noiembrie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că: În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 14 alin. (1) litera a) capitolul II din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 și ale articolului unic pct. I lit. A din anexa nr. 9 la Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, personalul care își desfășoară activitatea în condiții deosebit de periculoase prevăzut la articolul unic pct. I lit. A din anexa nr. 9 la Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, salarizat potrivit anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, are dreptul la acordarea sporului pentru condiții deosebit de periculoase de la 50% până la 75% din salariul de bază prevăzut de art. 14 alin. (1) litera a) capitolul II din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 și articolul unic pct. I lit. A din anexa nr. 9 la Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, în baza buletinelor de determinare sau, după caz, expertizare, emise de către autoritățile abilitate în acest sens, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017 și Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, obligația stabilirii cuantumului concret al sporului pentru condiții deosebit de periculoase revenind ordonatorului de credite. ... 51. Astfel, revine instanței învestite cu soluționarea cauzei atribuția jurisdicțională de a verifica și de a respecta această jurisprudență obligatorie și de a extrage acele elemente care prezintă relevanță în soluționarea litigiului dedus judecății. ... 52. Înalta Curte de Casație și Justiție nu se poate substitui atributului fundamental al instanțelor, de interpretare și aplicare a legii în cauzele deduse judecății, ci se limitează la a facilita judecătorului eliminarea ambiguităților și dificultăților întâmpinate în interpretarea unor texte de lege (Decizia nr. 45 din 7 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 735 din 27 iulie 2021). ... 53. În concluzie, sesizarea nu poate primi o dezlegare pe fond atât timp cât se tinde la o delegare a funcției jurisdicționale a instanței de trimitere, aceea de a aplica dreptul faptelor deduse judecății către instanța supremă, îndrituită legal doar să dea dezlegări de principiu unor chestiuni de drept veritabile, iar nu să soluționeze cauza pe fond. ... ...