Decizia CCR nr. 633/2018Punctul 679

679. Noua reglementare preia parțial soluția legislativă cuprinsă în norma art. 223 alin. (2) , prevăzând expres că măsura arestului la domiciliu a inculpatului poate fi dispusă și dacă sunt îndeplinite cumulativ condițiile pe care le enumeră. Astfel, deși art. 218 alin. (1) din cod face trimitere „la condițiile prevăzute de art. 223“, ceea ce înseamnă că are în vedere atât alin. (1) , cât și alin. (2) al acestui articol, prin completarea art. 218 din cod cu un nou alineat, alin. (1^1), se introduce un element de noutate, acela că norma modificatoare face o distincție între cele două măsuri preventive, arestul la domiciliu și arestul preventiv, sub aspectul infracțiunii cercetate. Astfel, dacă în prezent, cele două măsuri pot fi dispuse dacă sunt îndeplinite aceleași condiții, în urma completării dispozițiilor referitoare la arestul la domiciliu, Curtea constată că dispoziția criticată reformulează prevederile art. 223 alin. (2) din cod, limitând cazurile în care poate fi luată măsura arestului la domiciliu și excluzând posibilitatea luării acestei măsuri dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârșit „o infracțiune intenționată contra vieții, o infracțiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracțiune contra securității naționale prevăzută de Codul penal și alte legi speciale, o infracțiune de trafic de droguri, de efectuare de operațiuni ilegale cu precursori sau cu alte produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, o infracțiune privind nerespectarea regimului armelor, munițiilor, materialelor nucleare, al materiilor explozive și al precursorilor de explozivi restricționați, trafic și exploatarea persoanelor vulnerabile, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede, timbre sau de alte valori, șantaj, viol, lipsire de libertate în mod ilegal, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, o infracțiune de corupție, o infracțiune săvârșită prin sisteme informatice sau mijloace de comunicare electronică“, cazuri în care poate fi dispusă doar măsura arestului preventiv. În condițiile art. 218 alin. (1^1), arestul la domiciliu poate fi dispus pentru infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare, celelalte condiții care se cer a fi îndeplinite fiind preluate identic: evaluarea gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului și a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale și a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia. Cu privire la această din urmă condiție, „a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia“, Curtea observă că se regăsește atât în norma în vigoare referitoare la arestul preventiv, cât și în cea cuprinsă în art. 218 alin. (2) din cod, care enumeră condițiile de care trebuie să țină seama instanța atunci când dispune această măsură. Astfel, „alte împrejurări privind persoana“ constituie atât o condiție care poate justifica măsura preventivă, aplicând art. 218 alin. (1^1), cât și o condiție care poate împiedica luarea măsurii, aplicând art. 218 alin. (2) . Cu alte cuvinte, alături de celelalte condiții care trebuie îndeplinite cumulativ (gravitatea faptei, modul și circumstanțele de comitere a acesteia, anturajul și mediul din care provine inculpatul, existența antecedentelor penale), instanța poate aprecia cu privire la dispunerea măsurii preventive ținând seama și de alte împrejurări personale în care se află inculpatul, la fel cum, alături de condiții precum gradul de pericol al infracțiunii, scopul măsurii, sănătatea, vârsta sau situația familială, instanța poate ține seama de alte împrejurări personale în care se află inculpatul. ...