Decizia CCR nr. 538/2018Punctul I

CCR · decizie de neconstituționalitate · 12.09.2018 · dosar 1.235E/2018
Punctul I
I. Admisibilitatea cererii formulate 48. În conformitate cu dispozițiile art. 146 lit. e) din Constituție, Curtea Constituțională soluționează conflictele juridice de natură constituțională dintre autoritățile publice, la cererea Președintelui României, a unuia dintre președinții celor două Camere ale Parlamentului, a prim-ministrului sau a președintelui Consiliului Superior al Magistraturii. În jurisprudența sa în materie, Curtea a arătat că subiectele de drept pe care Legea fundamentală le îndrituiește a sesiza Curtea sunt limitativ prevăzute, dispoziția constituțională nedistingând după cum autoritățile pe care le reprezintă sunt sau nu părți în conflictul cu care sesizează Curtea. Autoritățile publice care ar putea fi implicate într-un conflict juridic de natură constituțională sunt numai cele cuprinse în titlul III din Constituție, și anume: Parlamentul, alcătuit din Camera Deputaților și Senat, Președintele României, ca autoritate publică unipersonală, Guvernul, organele administrației publice centrale și ale administrației publice locale, precum și organele autorității judecătorești (a se vedea, de pildă, Decizia nr. 988 din 1 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 784 din 24 noiembrie 2008). Raportat la prezenta cauză, Curtea reține că Președintele României este titular al dreptului constituțional de a formula cereri cu privire la soluționarea conflictelor juridice de natură constituțională dintre prim-ministrul României, pe de parte, ca reprezentant al Guvernului și Președintele României, pe de altă parte, autorități publice susceptibile a avea calitatea de părți într-un conflict juridic de natură constituțională. ... 49. În ceea ce privește noțiunea de conflict juridic de natură constituțională dintre autorități publice, Curtea Constituțională, în jurisprudența sa evolutivă în materie, a statuat faptul că aceasta „vizează orice situații juridice conflictuale a căror naștere rezidă în mod direct în textul Constituției“ (a se vedea Decizia nr. 53 din 28 ianuarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 17 februarie 2005, Decizia nr. 97 din 7 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 169 din 5 martie 2008, Decizia nr. 901 din 17 iunie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 503 din 21 iulie 2009). Sub aspectul obiectului cererii, Curtea constată că cererea formulată vizează constatarea existenței unui conflict juridic de natură constituțională între prim-ministrul României, pe de o parte, și Președintele României, pe de altă parte, generat de omisiunea prim-ministrului de a aduce la cunoștința Președintelui imposibilitatea de a-și exercita atribuțiile în perioada 6-13 august 2018 și acțiunea acestuia de a desemna un alt membru al Guvernului să exercite, temporar, unele atribuții ale prim-ministrului, prin emiterea Deciziei nr. 247/2018, cu depășirea competențelor stabilite de art. 107 alin. (3) coroborat cu art. 85 alin. (1) Legea fundamentală. Așadar, autorul sesizării reclamă un conflict pozitiv de competență constituțională, ceea ce conferă cererii caracter de admisibilitate și din prisma obiectului său. ... 50. Cât privește aspectul de natură temporală reprezentat de faptul că, la data judecării prezentei cereri de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională, s-au epuizat deja efectele Deciziei nr. 247/2018 - actul emis de prim-ministrul României ce a generat, în fapt, formularea sesizării de către Președintele României -, prin depășirea intervalului 6-13 august 2018 pentru care decizia în cauză a fost emisă, se constată că acesta nu poate reprezenta un fine de neprimire a sesizării. În acest sens, Curtea a stabilit: „Cu privire la evenimentele care au legătură directă cu obiectul conflictului juridic de natură constituțională, dar care survin ulterior sesizării Curții Constituționale cu soluționarea acestuia, Curtea, într-o jurisprudență constantă, a reținut că ele nu pot influența cadrul procesual al exercitării acestei atribuții a Curții, procedură care își însușește toate trăsăturile unei proceduri jurisdicționale de drept public“ (pe larg, în acest sens, a se vedea Decizia nr. 63 din 8 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 145 din 27 februarie 2017, paragrafele 84-86). ... 51. Așadar, Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. e) din Constituție și ale art. 1, 10, 34-36 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, să se pronunțe asupra cererii de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre prim-ministru, pe de o parte, și Președintele României, pe de altă parte. ... ...
Sursa oficială ↗