Decizia CCR nr. 527/2018Punctul 17

17. Cu privire la o asemenea critică de neconstituționalitate, instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat asupra prevederilor art. 326 alin. 3 din Codul de procedură civilă din 1865, prin raportare la critici asemănătoare, constatând că sunt constituționale. Astfel, prin Decizia nr. 1.110 din 8 septembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 678 din 9 octombrie 2009, Curtea a reținut că rațiunea reglementării instituției revizuirii se întemeiază tocmai pe recunoașterea de către legiuitor a faptului că și o hotărâre judecătorească poate fi greșită, nu neapărat din motive imputabile instanței de judecată, ipoteză în care trebuie să se dea posibilitatea reformării acesteia. Competența instanței de revizuire de a schimba, în tot sau în parte, hotărârea atacată este dată tocmai de scopul urmărit de legiuitor, și anume de a se corecta hotărârea respectivă. Astfel, aceasta nu declanșează un litigiu nou, ci reprezintă o fază procesuală a aceleiași cauze și, în aceste condiții, instanța în cauză trebuie să lămurească și aspectele ce au incidență asupra fondului cauzei ca urmare a admiterii revizuirii. ...