Decizia CCR nr. 471/2018Punctul 22

22. Referitor la critica de neconstituționalitate raportată la art. 16 din Constituție, invocată prin prisma unui pretins tratament juridic privilegiat acordat de lege consumatorilor, în detrimentul operatorilor economici, Curtea constată că aceasta nu poate fi reținută, deoarece persoanele juridice nu se pot compara cu persoanele fizice, între cele două existând deosebiri fundamentale de regim juridic. Astfel, persoanele juridice prezintă anumite particularități, ele fiind constituite în scopul desfășurării unei anumite activități, au patrimoniu propriu, organe de conducere, drepturi și obligații reglementate prin Legea societăților nr. 31/1990, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, și, implicit, posibilități sporite de acțiune, fiind plasate, din diferite motive, pe poziții de forță. În jurisprudența sa, Curtea a statuat, în acord cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, că principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite, iar un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice în mod rațional și obiectiv (a se vedea Decizia nr. 513 din 20 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 598 din 11 iulie 2006). Or, profesioniștii nu se află în aceeași situație juridică cu aceea a consumatorilor. În condițiile în care, în mod evident, situațiile în care se află consumatorii și profesioniștii sunt diferite, este firesc ca tratamentul juridic aplicabil să fie diferit, aceasta justificându-se în mod rațional și obiectiv (a se vedea în acest sens Decizia nr. 277 din 1 iulie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 635 din 5 septembrie 2003). ...