Decizia CCR nr. 454/2018Punctul 65

65. Dacă, în schimb, în privința art. III pct. 3 din lege, contrar celor arătate la paragraful 53 al prezentei decizii, s-ar înțelege că „data intrării în vigoare a prezentei legi“ vizează prezenta lege supusă controlului de constituționalitate, atunci, prin modificarea realizată, se produce un efect abrogator asupra art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 în privința proceselor pornite în perioada 15 februarie 2013 și până la intrarea în vigoare a acestei legi, ceea ce înseamnă că în privința hotărârilor pronunțate ca urmare a acestor procese nu mai este reglementată, din punctul de vedere al tehnicii legislative, calea de atac a recursului, din moment ce norma nu mai este activă pentru procesele pornite în această perioadă. În aceste condiții, pentru a determina dacă și care anume dintre hotărâri sunt susceptibile de recurs în privința proceselor menționate, ar trebui realizată o aplicare a dispozițiilor art. 27 din Codul de procedură civilă sau a Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017, după caz, pentru a se ajunge la aplicarea art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 în varianta sa redacțională anterioară modificării operate prin legea suspusă controlului de constituționalitate. Prin urmare, și această ipoteză de lucru demonstrează faptul că legea adoptată suferă din punctul de vedere al calității sale, destinatarul normei trebuind să apeleze în mod constant la coroborări și interpretări succesive ale normelor de procedură și ale deciziei Curții Constituționale antereferite. În aceste condiții revine legiuitorului competența și, totodată, obligația de a redacta textul analizat într-o manieră clară, nesusceptibilă de interpretări, cu respectarea cerințelor de tehnică legislativă. ...