Decizia CCR nr. 451/2018Punctul 42

42. Curtea reține că propunerea de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului a fost inițiată având în vedere „necesitatea adaptării cadrului legislativ național la modificările survenite la nivelul mediului actual de securitate“. Potrivit „Expunerii de motive“ ce însoțește Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, proiectul vizează, printre altele, actualizarea conceptului de „terorism“, prin modificarea art. 1 și abrogarea art. 2 dinLegea nr. 535/2004, și, corelativ, modificarea trimiterilor din cuprinsul părții introductive a unora dintre infracțiuni, care a devenit imperios necesară având în vedere că, potrivit „Strategiei naționale de apărare a țării pentru perioada 2015-2019“, „terorismul este o amenințare persistentă, cu forme de manifestare dificil de anticipat și contracarat, inclusiv din perspectiva identificării și destructurării fluxurilor de recrutare și finanțare a acestor activități. [...] Propaganda fundamentalistă în creștere, în special în mediul virtual, favorizează apariția de noi cazuri de radicalizare ori de implicare în acțiuni extremist-teroriste“, iar, „în plan global, terorismul a căpătat noi dimensiuni, nefiind un fenomen îndepărtat, ci unul aproape de spațiul nostru [...], cetățenii români putând fi afectați de consecințele actelor teroriste“, evaluarea amenințării teroriste la adresa României evidențiind o schimbare de paradigmă, prin trecerea de la o amenințare generică la una punctuală. Totodată, în același act, se face referire la Directiva (UE) 2017/541a Parlamentului European și a Consiliului din 15 martie 2017 privind combaterea terorismului și de înlocuire a Deciziei-cadru 2002/475/JAI a Consiliului și de modificare a Deciziei 2005/671/JAI a Consiliului, potrivit căreia „Actele de terorism constituie una dintre cele mai grave încălcări ale valorilor universale ale demnității umane, libertății, egalității și solidarității și ale respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului pe care se întemeiază Uniunea. Acestea reprezintă, de asemenea, una dintre cele mai grave atingeri aduse democrației și statului de drept, principii care sunt comune statelor membre și care stau la baza Uniunii“, și se conchide că modernizarea cadrului normativ național în materie devine imperios necesară. Curtea observă că art. 28 din Directiva (UE) 2017/541 stabilește că „Până la 8 septembrie 2018, statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive.“ ...