Decizia CCR nr. 451/2018Punctul 107

107. Or, având în vedere dispozițiile art. 3 lit. i) din Legea nr. 51/1991, precitată, potrivit cărora „actele teroriste“ constituie o amenințare la adresa securității naționale, de natură a justifica efectuarea - de către organele cu atribuții în domeniul securității naționale - de activități specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale ale omului desfășurate cu respectarea prevederilor menționate și, luând în considerare dispozițiile art. 20 din Legea nr. 535/2004, care stabilesc expres că „infracțiunile“ reglementate în cuprinsul său - fără a se distinge între „actele de terorism“, respectiv infracțiunile de terorism prin care sunt incriminate fapte ce nu sunt calificate explicit ca „acte de terorism“ - constituie temei legal pentru organele de stat cu atribuții în domeniul securității naționale de a solicita autorizarea efectuării unor activități specifice culegerii de informații, Curtea constată că dispozițiile art. 32 alin. (1) și (3) și art. 33 alin. (1) din Legea nr. 535/2004, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 26, 28 și 31 din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, constituie o astfel de legislație conexă ce trebuie să îndeplinească, în mod esențial, cerințele de accesibilitate, claritate, precizie și previzibilitate. Aceste exigențe trebuie să fie inerente oricărui act normativ, cu atât mai mult unei reglementări care dă dreptul autorităților publice de a interveni în viața intimă, familială și privată, precum și dreptul de a accesa corespondența persoanelor (Decizia nr. 51 din 16 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 14 martie 2016, paragraful 46). ...