Decizia CCR nr. 389/2018Punctul 32

32. Având în vedere că, în cauza de față, sesizarea a fost înregistrată pe rolul Curții Constituționale în data de 7 mai 2018, deci în interiorul termenului de 10 de zile, care a început să curgă din 2 mai 2018, dată la care legea a fost depusă la secretarii generali ai Camerelor Parlamentului în vederea exercitării acestui drept, s-ar putea trage concluzia că prezenta sesizare întrunește condițiile prevăzute de lege și Constituție, privind termenele instituite de art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, coroborat cu art. 77 alin. (3) din Constituție. Însă, ținând seama că legea adoptată în urma reexaminării solicitate de Președintele României are un conținut identic cu legea adoptată inițial de Parlament, constatăm că obiecția de neconstituționalitate nu îndeplinește o condiție de admisibilitate, și anume aceea că, din perspectiva unor critici de neconstituționalitate intrinsecă, numai o lege care a suportat modificări în urma parcurgerii procedurii parlamentare, ca urmare a admiterii totale sau parțiale a cererii de reexaminare, poate face obiectul unui nou control de constituționalitate și numai în limitele modificărilor ce au fost aduse legii în procesul de reexaminare. Aceeași concluzie a fost consacrată și prin Decizia nr. 250 din 19 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 378 din 3 mai 2018, deciziile nr. 251 și nr. 252 din 19 aprilie 2018, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 384 din 4 mai 2018, respectiv nr. 399 din 9 mai 2018, Decizia nr. 299 din 3 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 14 mai 2018, sau Decizia nr. 334 din 10 mai 2018*), încă nepublicată. În cuprinsul acestora, Curtea a statuat că, prin formularea unei sesizări privind neconstituționalitatea unei legi adoptate de Parlament în procedura reexaminării, nu pot fi exprimate critici de neconstituționalitate noi cu privire la texte care nu au fost avute în vedere în procesul reexaminării. Astfel, în mod explicit, în Decizia nr. 334 din 10 mai 2018, paragraful 32, Curtea a statuat că, „indiferent că o cerere de reexaminare a fost admisă/admisă în parte/respinsă, pot forma obiectul controlului a priori de constituționalitate numai dispozițiile legale supuse unor intervenții legislative în procedura de reexaminare, precum și procedura de adoptare a legii în urma cererii de reexaminare, cu titlu exemplificativ, reținându-se cvorumul de ședință, majoritatea de vot sau ordinea de sesizare a Camerelor Parlamentului. În măsura în care titularii dreptului de sesizare a Curții Constituționale prevăzuți la art. 146 lit. a) teza întâi din Constituție formulează o obiecție de neconstituționalitate fără a contesta diferența specifică dintre varianta redacțională a legii reexaminate și cea inițială a legii, Curtea urmează să constate inadmisibilitatea acesteia“. *) Decizia Curții Constituționale nr. 334 din 10 mai 2018 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 455 din 31 mai 2018. ...