Decizia CCR nr. 386/2018Punctul 12

12. Dispozițiile art. I pct. 9 din legea criticată încalcă prevederile art. 64 alin. (1) și (2) din Constituție, deoarece atribuie Biroului permanent al Camerei Deputaților prerogativa de a aproba anual tarifele aplicate publicării actelor în Monitorul Oficial al României, însă hotărârile pe care biroul le poate adopta, în calitatea sa de organ de conducere internă, privesc, potrivit regulamentului, fie activitatea internă a Camerei Deputaților, fie relația cu alte instituții publice. Însă, în acest din urmă caz, respectivele hotărâri pot fi emise doar în exercitarea prerogativelor constituționale ale acestei Camere. Prin urmare, aprobarea tarifelor de publicare prin hotărâre a Biroului permanent al Camerei Deputaților reprezintă o competență nouă a acestuia, care însă excedează rolului pe care acesta îl are în organizarea internă a fiecărei Camere a Parlamentului. Se mai arată că, față de formă anterioară a Legii nr. 202/1998, potrivit căreia Regia Autonomă „Monitorul Oficial“ se afla sub autoritatea Camerei Deputaților, prezenta lege modificatoare nu mai conține dispoziția conform căreia hotărârea Biroului permanent al Camerei Deputaților, de stabilire a acestor tarife, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, așa cum, și în prezent, hotărârea de Guvern prin care se aprobă anual tarifele în discuție, se publică în Monitorul Oficial al României. În lipsa instituirii obligației de publicare a acestei hotărâri a Biroului permanent al Camerei Deputaților apar reale probleme sub aspectul transparenței și al opozabilității actului normativ față de terți, al efectelor sale juridice și al exercitării controlului judecătoresc. Neclaritatea normei criticate atât sub aspectul publicității, cât și al modalității de stabilire a tarifelor contravine exigențelor de calitate a legii impuse de art. 1 alin. (5) din Constituție, astfel cum au fost dezvoltate în jurisprudența Curții. ...