Decizia CCR nr. 372/2018Punctul 24

24. Se mai susține că Legea nr. 77/2016 încalcă libertatea economică a creditorilor, astfel cum aceasta este protejată prin dispozițiile art. 45 din Constituție, care trebuie interpretat corelat cu art. 135 din Legea fundamentală. Prin instituirea unei obligații în sarcina creditorilor, de a se conforma dreptului debitorilor, exercitat în baza legii, în mod unilateral, de a schimba prețul unui contract deja executat sau în curs de executare, statul aduce ingerințe nejustificate libertății creditorilor la activitate economică și liberă inițiativă. Libertatea contractuală a părților nu presupune doar libertatea de a-și asuma obligații și de a dobândi drepturi, într-un mecanism contractual agreat de acestea, ci și libertatea de a-și asuma riscuri ale contractului, care pot fi deopotrivă juridice și economice. Constrângerea creditorului de a accepta o dare în plată încalcă în mod vădit libertatea contractuală și libera inițiativă. Statul, în calitatea sa de garant al contractului și de garant al ordinii publice, nu poate adopta măsuri distructive/de infirmare față de ceea ce a fost asumat și executat sau urmează să fie executat. De asemenea, Legea nr. 77/2016 schimbă natura juridică a activității instituțiilor de credit și instituțiilor financiare nebancare, din comerțul cu bani, în comerțul cu imobile. Darea în plată a fost transformată dintro situație excepțională într-o regulă, prin instituirea unui drept unilateral, potestativ, al consumatorului, și a unei obligații corelative a creditorului, sub sancțiunea pronunțării unei hotărâri de către instanța de judecată, ceea ce aduce atingere drepturilor constituționale anterior invocate. ...