Decizia CCR nr. 356/2018Punctul 106

106. Acceptarea tezei autorilor obiecției de neconstituționalitate potrivit căreia măsurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate, care reprezintă modalități de individualizare a pedepsei, încalcă autoritatea de lucru judecat a hotărârii definitive de condamnare, ar echivala cu constatarea implicită a neconstituționalității unor instituții juridice precum înlocuirea detențiunii pe viață, prevăzută de art. 58 și 59 din Codul penal, sau liberarea condiționată, prevăzută de art. 99-106 din Codul penal, pe motiv că acestea intervin ulterior pronunțării unei hotărâri judecătorești definitive de condamnare, modificând modul în care judecătorul fondului a individualizat pedeapsa. Or, o atare concluzie este inadmisibilă, întrucât vine în contradicție cu filosofia normelor penale care pun la dispoziția judecătorului elementele care concură la formarea convingerii că persoana condamnată s-a îndreptat și se poate reintegra în societate, punând accent pe caracterul stimulativ, de încurajare a condamnatului pentru o conduită pozitivă. ...