Decizia CCR nr. 293/2018Punctul 4

4. Având în vedere cele de mai sus, principiul așezării juste a sarcinii fiscale - prevăzut de art. 56 din Constituție - este înfrânt atâta vreme cât impozitul datorat pentru întregul an fiscal se stabilește exclusiv prin raportare la un moment al deținerii în proprietate a bunului impozabil (respectiv ultima zi a anului anterior celui pentru care se aplică impozitarea), indiferent de perioada de timp din anul fiscal în curs în care contribuabilul deține bunul în proprietate; totodată, același principiu este nesocotit și prin raportare la egalitatea și echitatea fiscală, din moment ce nu se face nicio deosebire (din punctul de vedere al aplicării în timp a impozitării) între contribuabilul care deține în proprietate bunul impozitat întregul an fiscal și cel care îl deține numai o fracțiune din respectivul an fiscal. Așadar, dispozițiile legale criticate nu sunt în măsură să asigure un just echilibru între momentul contemporan deținerii dreptului de proprietate asupra bunului (imobil sau mobil) în raport cu care se stabilește impozitul și obligația fiscală corelativă care incumbă contribuabilului dintr-un asemenea raport de drept fiscal. Pentru acest motiv, nu putem vorbi despre o așezare justă a sarcinii fiscale, ceea ce contravine prevederilor art. 56 alin. (2) din Constituție. ...