Decizia CCR nr. 251/2018Punctul 43

43. Dispozițiile din Legea fundamentală invocate în susținerea obiecției de neconstituționalitate sunt cele ale art. 1 alin. (5) - referitoare la obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, ale art. 69 alin. (2) potrivit cărora „Orice mandat imperativ este nul“, ale art. 133 alin. (1) , care consacră rolul Consiliului Superior al Magistraturii de garant al independenței justiției și ale art. 147 alin. (2) și (4) din Legea fundamentală, referitoare la obligația Parlamentului de a reexamina dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale în cadrul controlului de constituționalitate a legilor anterior promulgării, pentru punerea lor de acord cu decizia Curții Constituționale, respectiv la efectul general obligatoriu și cu putere numai pentru viitor al deciziilor Curții Constituționale, de la data publicării lor în Monitorul Oficial al României. ...