Decizia CCR nr. 202/2018Punctul 16

16. Având în vedere considerentele mai sus arătate, Curtea constată că reținerea săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu presupune nu doar neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă de către un funcționar public a atribuțiilor sale de serviciu, reglementate prin legi sau acte normative de nivelul legii, ci și îndeplinirea celorlalte condiții prevăzute în ipoteza normei de incriminare, așa cum acestea au fost analizate în considerentele Deciziei nr. 405 din 15 iunie 2016. Așa fiind, faptele de abuz în serviciu trebuie să cauzeze o pagubă sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice, să fie săvârșite cu intenție directă sau indirectă și să prezinte un anumit grad de pericol pentru valorile sociale ocrotite prin normele juridice de incriminare a abuzului în serviciu, de natură a atrage răspunderea penală a funcționarului public, și nu angajarea altei forme de răspundere juridică. ...