Decizia CCR nr. 206/2018Punctul 3

3. În motivarea sesizării de neconstituționalitate, autorii acesteia formulează o serie de critici privind neconstituționalitatea intrinsecă a Hotărârii Parlamentului României nr. 11/2018. Astfel, susțin încălcarea art. 64 alin. (4) și art. 147 alin. (4) din Constituție, pe motiv că obiect al unei comisii de anchetă îl reprezintă doar analiza unor situații de fapt, aspecte sau fenomene sociale relevante, în niciun caz persoane. Or, chiar dacă Hotărârea Parlamentului privind constituirea comisiei de anchetă se referă în art. 1 alin. (1) la verificarea activității directorului Serviciului de Protecție și Pază, domnul Pahonțu Lucian-Silvan, este absolut evident faptul că verificarea activității unei persoane, indiferent de calitatea pe care aceasta o deține, înseamnă, de fapt, verificarea persoanei respective, aspect care este contrar jurisprudenței Curții Constituționale (deciziile nr. 1.231/2009, nr. 411/2017 și nr. 428/2017). Pentru a respecta rolul constituțional al comisiilor de anchetă, așa cum a fost decelat în jurisprudența Curții Constituționale, hotărârea de constituire a comisiei de anchetă ar trebui să aibă ca obiectiv verificarea unor situații de fapt, aspecte sau fenomene sociale relevante generate de activitatea unei instituții sau a unor instituții, în niciun caz să vizeze o persoană. Nu trebuie confundată jurisprudența Curții Constituționale cu privire la persoanele care pot să fie citate/invitate la dezbaterile comisiei de anchetă cu jurisprudența Curții Constituționale cu privire la obiectul de activitate al comisiilor de anchetă. Ancheta parlamentară vizează situații de fapt cu caracter general, cauze și evenimente, activități desfășurate de instituții, nu de persoane, indiferent dacă acestea au calitatea de conducători ai respectivelor instituții, în acest ultim caz putându-se demara o anchetă disciplinară sau penală de către instituțiile cu atribuții în domeniu pentru a verifica conformitatea activității respectivei persoane cu atribuțiile funcției. Desigur, în cadrul unei anchete parlamentare, aceste persoane, care au calitatea de conducător al unor autorități, ar putea fi citate/invitate să participe la lucrările comisiei pentru a ajuta la aflarea adevărului cu privire la activitatea autorităților pe care le conduc, în conformitate cu atribuțiile pe care le au, potrivit dispozițiilor prevăzute de lege. Autorii sesizării arată că, din anul 1990 și până în prezent, la nivelul Parlamentului au fost constituite 14 comisii comune de anchetă, dintre care niciuna nu s-a referit la verificarea unei anumite persoane, ci toate au vizat activități ale unor autorități sau instituții publice, respectiv clarificarea unor fapte sau împrejurări. ...