Decizia CCR nr. 188/2018Punctul 21

21. În fine, Curtea observă că autoarea excepției de neconstituționalitate consideră că prevederile art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 sunt neconstituționale „în măsura în care nu includ în sfera lor de acoperire toate valorile intrinseci ființei umane, astfel cum acestea sunt enumerate exhaustiv în cuprinsul art. 252 din Codul civil“, sens în care învederează că „art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 trebuie modificat pentru a corespunde principiului clarității și previzibilității legii“. Argumentele formulate în susținerea criticii de neconstituționalitate vizează, astfel, o pretinsă omisiune legislativă, autoarea excepției solicitând, în realitate, o completare a textului de lege, în sensul mai sus menționat. Or, o asemenea solicitare nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“. Curtea s-a pronunțat sub acest aspect, în mod constant, învederând faptul că nu are competența de a soluționa excepții de neconstituționalitate privind lacune legislative, deoarece ar presupune o intervenție nemijlocită din partea sa în activitatea de legiferare (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 346 din 24 aprilie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 413 din data de 21 iunie 2012, sau Decizia nr. 290 din 22 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 458 din 23 iunie 2014). ...