Decizia CCR nr. 160/2018Punctul 4

4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul părții Botomei Vasile care susține, în esență, că textul legal criticat interzice doar înființarea de barouri și nicidecum înființarea de uniuni. Așa fiind, în opinia sa, pot exista mai multe uniuni ale barourilor, fiind un adevăr științific că în România se aplică principiul constituțional al pluralismului. Referitor la excepția de neconstituționalitate, consideră că textul art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) și art. 21 alin. (3) , sens în care face trimitere la paralelismul legislativ, și anume textul art. 60 din Legea nr. 51/1995 în antiteză cu art. 26 și art. 13 din Legea nr. 51/1995, precum și cu art. 348 din Codul penal referitor la exercitarea fără drept a unei profesii sau activități. Potrivit textului legal criticat, folosirea fără drept a denumirilor „Barou“, „Uniunea Națională a Barourilor din România“, „U.N.B.R.“ ori „Uniunea Avocaților din România“ sau a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat, precum și folosirea însemnelor specifice profesiei ori purtarea robei de avocat în alte condiții decât cele prevăzute de prezenta lege constituie infracțiune. Acest text contravine Constituției, deoarece nu conține trimiterea la cadrul penal general, așa cum se face în art. 26 din Legea nr. 51/1995. Așadar, prin textul legal criticat se dublează o infracțiune deja existentă. Sub aspectele criticate, face trimitere la Decizia nr. 63 din 13 februarie 2018, prin care Curtea Constituțională a statuat că trimiterile din corpul unei legi la alte norme trebuie să fie clare și neechivoce, pentru că, în caz contrar, cum este cazul de față, nu se poate determina cu exactitate norma la care se trimite, iar interpretul legii va deveni el însuși legiuitor, întrucât va fi pus în situația de a alege și a stabili norma pe care o consideră cea mai potrivită, ceea ce este inadmisibil. În condițiile în care normelor juridice le lipsesc tocmai aceste trăsături, ele încalcă dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, în componenta lor privind calitatea legii. De asemenea, dacă textul legal criticat dublează conținutul normativ al altui text, înseamnă că acesta este neconstituțional. ...