Decizia CCR nr. 122/2018Punctul 18

18. Curtea observă că Legea nr. 95/2006 a fost supusă unor modificări și completări succesive și a fost, de asemenea, republicată. Astfel, prin modificările aduse de art. I pct. 81 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 2/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 104 din 11 februarie 2014, soluția legislativă a art. 237 alin. (1) lit. i) nu a mai fost preluată în conținutul articolului care enumeră serviciile care nu sunt decontate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate. De asemenea, soluția legislativă a art. 227 alin. (3) din Legea nr. 95/2006 se regăsește, în prezent, în urma republicării acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 652 din 28 august 2015, în conținutul art. 237 alin. (3) . Având în vedere însă dispozițiile în temeiul cărora autoarea excepției a solicitat decontarea serviciilor medicale, precum și cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora „sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare“, Curtea va analiza dispozițiile de lege cu care a fost sesizată, în redactarea aplicabilă cauzei în care s-a invocat prezenta excepție de neconstituționalitate, respectiv înaintea modificărilor aduse de art. I pct. 81 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 2/2014 și a republicării Legii nr. 95/2006. ...