Decizia CCR nr. 116/2018Punctul 7

7. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate nu sunt constituționale. În acest sens, arată că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, prezumția de nevinovăție, prevăzută de art. 6 paragraful 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, este relevantă nu numai în acțiunea penală, dar și în alte cauze în care instanțele naționale nu au trebuit să stabilească problema vinovăției, scopul său esențial fiind să prevină orice autoritate națională să reflecte opinia că reclamantul ar fi vinovat, înainte de a fi fost condamnat, conform legii. În acest sens s-a pronunțat instanța de contencios al drepturilor omului în Cauza Țehanciuc împotriva României, prin Decizia de inadmisibilitate din 22 noiembrie 2011. În această cauză, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, deși a respins ca inadmisibilă cererea, a reținut că trebuie evaluat impactul unei măsuri asupra drepturilor individuale apărate la art. 6 paragraful 2 din Convenție chiar și în situația în care această măsură nu are caracter punitiv și, în mod special, trebuie să se țină seama de garanțiile prevăzute de lege în acest sens. Astfel, Curtea de la Strasbourg a menționat că dispozițiile relevante din Legea nr. 188/1999 prevăd că, la terminarea procesului, persoana este repusă în funcție dacă nu a fost găsită vinovată, cu plata retroactivă a salariului. ...