Decizia CCR nr. 51/2018Punctul 58

58. Delegarea legislativă, consacrată expres de Legea fundamentală, presupune o excepție de la principiul constituțional al separației puterilor în stat și o derogare de la prevederile art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării“. Mandatul atribuit Guvernului, în temeiul art. 115 alin. (4) , izvorăște direct din Constituție și vizează cazuri extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată. Delegarea întemeiată pe dispozițiile art. 115 alin. (4) , care are ca efect adoptarea ordonanțelor de urgență, reprezintă o excepție, de care Guvernul nu poate uza decât în situații cu un grad mare de abatere de la normal, cazuri în care aprobarea de către Parlament, în procedură de urgență, este obligatorie, controlul parlamentar asupra actului administrativ cu forță de lege exercitându-se, în temeiul art. 61 alin. (1) din Constituție. De altfel, pentru a garanta statutul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării, legiuitorul constituant a condiționat intrarea în vigoare a ordonanței de urgență de declanșarea controlului parlamentar asupra acestui act normativ, prevăzând obligația Guvernului de a-l depune spre dezbatere în procedură de urgență la Camera competentă să fie sesizată (a se vedea în acest sens Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, paragraful 37). ...