Decizia CCR nr. 7/2018Punctul 26

26. Curtea apreciază ca fiind incidente în cauza de față și cele reținute anterior, prin Decizia nr. 806 din 9 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 29 din 17 ianuarie 2007, conform căreia „deși avocatura este o profesie liberală și independentă, exercitarea sa trebuie să se desfășoare într-un cadru organizat, în conformitate cu reguli prestabilite, a căror respectare trebuie asigurată inclusiv prin aplicarea unor masuri coercitive“ sau prin Decizia nr. 237 din 15 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 281 din 27 aprilie 2012, unde Curtea a statuat că „instituirea prin legea care reglementează exercitarea profesiei de avocat a unor obligații pentru cei în cauză, precum și a unor măsuri sancționatorii față de cei ce încalcă regulile prevăzute este întru totul legitimă. Avocatura este un serviciu public, al cărui specific impune necesitatea prevederii, prin lege, a unor condiții de exercitare a acestei profesii.“ Având în vedere aceste considerente, Curtea constată că, în ceea ce îi privește pe notarii publici, argumentele reținute sunt cu atât mai pertinente cu cât aceștia, așa cum s-a precizat, exercită prerogative de autoritate publică. ...