Decizia CCR nr. 845/2017Punctul 11

11. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 3 alin. (1) lit. c) și alin. (10) , art. 6 alin. (7) și (8) , art. 10, art. 11 alin. (3) , art. 12 alin. (1) , art. 13 alin. (1) , art. 15 alin. (1) , art. 16 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 23 iunie 2015, precum și a dispozițiilor art. 5 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 10 iunie 2015. Textele criticate din Legea nr. 334/2006 au următorul cuprins: – Art. 3 alin. (1) lit. c) și alin. (10) : (1) Sursele de finanțare a activității unui partid politic sunt: [...] c) venituri provenite din activități proprii, conform art. 16;[...] (10) Veniturile realizate din activitățile prevăzute la alin. (1) lit. c) sunt scutite de impozite și taxe.“; ... – Art. 6 alin. (7) și (8) : (7) Se interzice persoanelor juridice care, la data efectuării donației, au datorii exigibile mai vechi de 60 de zile la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale sau la bugetele locale să facă donații partidelor politice, cu excepția situației când au de recuperat sume mai mari decât datoria proprie. (8) La efectuarea donației, partidul politic are obligația de a solicita persoanei juridice donatoare prezentarea unei declarații pe propria răspundere privind respectarea condiției prevăzute la alin. (7) .“; ... – Art. 10: „Reducerile de preț care depășesc 20% din valoarea bunurilor sau serviciilor oferite partidelor politice și candidaților independenți se vor considera donații și se vor înregistra distinct în contabilitatea proprie a partidului ori a candidatului independent, conform normelor emise de Ministerul Finanțelor Publice.“; ... – Art. 11 alin. (3) : „Suma totală primită de un partid politic ca donații confidențiale nu poate depăși echivalentul a 0,006% din veniturile prevăzute în bugetul de stat pe anul respectiv.“; ... – Art. 12 alin. (1) : „Toate donațiile, inclusiv cele confidențiale, vor fi înregistrate și evidențiate în mod corespunzător în documentele contabile, cu menționarea datei la care au fost făcute și a altor informații care să permită identificarea surselor de finanțare și a donatorilor.“; ... – Art. 13 alin. (1) : „Partidele politice au obligația de a publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, lista persoanelor fizice și juridice care au făcut în anul fiscal precedent donații a căror valoare cumulată depășește 10 salarii de bază minime brute pe țară, lista persoanelor fizice și juridice care au acordat împrumuturi a căror valoare depășește 100 de salarii de bază minime brute pe țară, precum și suma totală a donațiilor confidențiale, respectiv suma totală a împrumuturilor cu o valoare de sub 100 de salarii de bază minime pe țară primite, până la data de 30 aprilie a anului următor.“; ... – Art. 15 alin. (1) : „Acceptarea donațiilor din partea altor state ori a organizațiilor din străinătate, precum și din partea persoanelor fizice care nu au cetățenia română sau de către persoane juridice de altă naționalitate decât cea română este interzisă, cu excepția celor primite de la cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene care au domiciliul în România și dețin calitatea de membru al partidului politic căruia i-a acordat donația.“; ... – Art. 16 alin. (1) lit. f) : „(1) Partidele politice nu pot desfășura activități specifice societăților reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Fac excepție următoarele activități din care partidele politice pot obține venituri: [...] f) înstrăinarea terenurilor și clădirilor din patrimoniu, dar numai după cel puțin 10 ani de la înregistrarea în patrimoniu, cu excepția partidelor politice aflate în curs de dizolvare. Termenul de 10 ani nu se aplică în situația bunurilor imobiliare moștenite;“; ... – Art. 5 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 14/2003: „Denumirea integrală și denumirea prescurtată, precum și semnul permanent nu pot reproduce sau combina simbolurile naționale ale statului român, ale altor state, ale organismelor internaționale ori ale cultelor religioase. Fac excepție partidele politice care sunt membre ale unor organizații politice internaționale, acestea putând utiliza însemnul organizației respective ca atare sau într-o combinație specifică.“ ... ...