Decizia ÎCCJ nr. 120/2025 (HP)Punctul X

X. Înalta Curte de Casație și Justiție 34. Sesizarea de față a fost formulată în temeiul dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 35. Prevederile ordonanței de urgență au caracter derogatoriu și se aplică cu prioritate în raport cu dispozițiile art. 519 - 521 din Codul de procedură civilă, ce reprezintă dreptul comun în materie, potrivit principiului specialia generalibus derogant, și doar în privința aspectelor ce nu sunt în mod expres reglementate continuă să se aplice dreptul comun, art. 4 din ordonanța de urgență în discuție statuând în mod explicit că „dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență se completează cu cele ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă (...), precum și cu celelalte reglementări aplicabile în materie“. ... 36. Din coroborarea dispozițiilor relevante cuprinse în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 cu cele ale Codului de procedură civilă rezultă că sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții de admisibilitate: a) existența unei cauze dintre cele prevăzute limitativ la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze; ... b) cauza să fie în curs de judecată, în primă instanță sau în calea de atac; ... c) existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei; ... d) chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 37. Verificându-se îndeplinirea tuturor acestor condiții, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept constată că litigiul în care a fost declanșat prezentul mecanism al pronunțării unei hotărâri prealabile nu face parte dintre cele limitativ prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 38. Astfel, potrivit art. 1 coroborat cu paragraful 4 din preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, acest act normativ a avut în vedere doar procesele privitoare la stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, precum și litigii referitoare la stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie și a altor prestații de asigurări sociale ale acestui personal, ceea ce înseamnă că litigiile privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie și a altor prestații de asigurări sociale se referă la personalul care anterior pensionării a fost plătit din fonduri publice. ... 39. Sesizarea privește un litigiu în care reclamantul, soț supraviețuitor, contestă decizia casei de pensii sub aspectul bazei de calcul al pensiei de urmaș, solicitând și includerea veniturilor obținute, în calitate de medic de familie, de susținătoarea decedată în luna noiembrie 2020, în timpul pandemiei de COVID-19. ... 40. Cadrul legal care configurează juridic categoria de pensie solicitată de reclamant este reprezentat, în principal, de dispozițiile art. 4 și 6 din Legea nr. 56/2020. ... 41. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 4 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Legea nr. 56/2020, soțul supraviețuitor al personalului medical decedat în urma complicațiilor medicale cauzate de infectarea cu coronavirusul COVID-19 beneficiază de pensie de urmaș egală cu 75% din salariul de bază/solda de funcție/salariul de funcție avut/avută de personalul medical prevăzut la art. 2 alin. (1) din același act normativ la data decesului, pe tot timpul vieții, la împlinirea vârstei standard de pensionare, prevăzută de legislația proprie fiecărui sistem de pensii, dacă nu se recăsătorește. ... 42. Totodată, conform art. 6 alin. (2) și (3) din Legea nr. 56/2020, „reglementările prevăzute de Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, respectiv ale Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, referitoare la stabilire, plată, modificare, suspendare, reluare, încetare, revizuire, contestare și recuperare a sumelor încasate necuvenit se aplică și drepturilor prevăzute de prezenta lege, dacă acestea nu dispun altfel“, iar la data solicitării drepturilor prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Legea nr. 56/2020 beneficiarul poate opta pentru drepturile stabilite conform Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 263/2010), respectiv Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 223/2015), ori pentru pensia de urmaș stabilită potrivit Legii nr. 56/2020. ... 43. Pe de altă parte, conform art. 89 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 263/2010, „pensia de urmaș se stabilește, după caz, din: a) pensia pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condițiile legii, susținătorul decedat“. ... 44. Rezultă, așadar, din dispozițiile legale evidențiate în precedent, că pensia de urmaș, atât în varianta reglementată prin Legea nr. 56/2020, cât și potrivit dreptului comun reprezentat de Legea nr. 263/2010 (în vigoare la data solicitării acordării pensiei de urmaș în dosarul în care s-a formulat sesizarea de față - 18 februarie 2022, între timp abrogată prin Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii), se stabilește fie în raport cu salariul de bază/solda de funcție/salariul de funcție al/a defunctului susținător, fie în raport cu pensia pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul susținătorul decedat. ... 45. Prin urmare, pentru a se verifica incidența dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 asupra sesizării de față este necesar a se stabili dacă veniturile susținătorului decedat, reprezentate de drepturi salariale sau de natură salarială ori drepturi de pensie, în raport cu care se solicită stabilirea și acordarea pensiei de urmaș, fac parte dintre cele avute în vedere de art. 1 din actul normativ menționat. ... 46. Sub acest aspect se constată că prin cererea de chemare în judecată reclamantul a solicitat luarea în considerare a sumelor trecute în două facturi electronice emise la data de 7 octombrie 2020, în cuantum de 24.669 lei, decontate integral de Casa de Asigurări de Sănătate Mehedinți și care, în opinia reclamantului, reprezintă salariul de bază la data decesului. ... 47. Astfel, conform art. 65 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 95/2006): „Medicul de familie este furnizorul de îngrijiri de sănătate care coordonează și integrează serviciile medicale furnizate pacienților de către el însuși sau de către alți furnizori de servicii de sănătate.“ Totodată, potrivit art. 70-72 din același act normativ, asistența medicală primară și continuitatea în acest domeniu se desfășoară în cabinete de medicină de familie și centre de permanență înființate în condițiile legii. Asistența medicală primară se poate asigura prin practica individuală a medicilor de familie sau prin diferite forme de asociere a cabinetelor în grupuri de practică, în locații comune sau prin integrarea funcțională a unor cabinete cu locații distincte. Activitatea cabinetelor de medicină de familie se desfășoară prin medicii titulari, personalul angajat și colaboratorii externi. ... 48. Un medic de familie poate fi titularul unui singur cabinet de medicină de familie, potrivit art. 75 alin. (1) din Legea nr. 95/2006, iar conform art. 85 din același act normativ acesta poate realiza venituri din: „a) contracte încheiate cu casele de asigurări de sănătate din cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, în condițiile Contractului-cadru; b) contracte încheiate cu autoritățile teritoriale de sănătate publică, pentru servicii de planificare familială, servicii speciale de consiliere, servicii de îngrijiri medicale la domiciliu în fază terminală și postspitalicești; c) contracte încheiate cu societățile de asigurări private de sănătate; d) contracte încheiate cu autoritățile teritoriale de sănătate publică sau instituții publice din subordinea Ministerului Sănătății, pentru implementarea programelor naționale de sănătate publică; e) contracte încheiate cu autoritățile teritoriale de sănătate publică, pentru servicii de medicină comunitară; f) contracte încheiate cu terți, pentru servicii aferente unor competențe suplimentare; g) plata directă de la consumatori, pentru serviciile necontractate cu terți plătitori; h) coplata aferentă unor activități medicale; i) contracte de cercetare; j) contracte pentru activitatea didactică în educația universitară și postuniversitară; k) donații, sponsorizări; l) alte surse, conform dispozițiilor legale, inclusiv din valorificarea aparaturii proprii, uzată fizic sau moral.“ ... 49. Se constată astfel că medicul de familie titular al unui cabinet individual de medicină de familie, deși obține și venituri din fonduri publice asigurate prin bugetul caselor de asigurări de sănătate din cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate ori prin bugetul autorităților teritoriale de sănătate publică sau instituțiilor publice din subordinea Ministerului Sănătății, acestea având temei contractual, nu este plătit în baza Legii-cadru nr. 153/2017, iar veniturile obținute nu se încadrează între cele la care se face referire în cuprinsul art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 50. Or, în această situație se constată că nu este îndeplinită prima condiție de admisibilitate sus-menționată, ce rezultă din art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, potrivit căruia ordonanța de urgență se aplică în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, precum și în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului anterior precizat. ... 51. În consecință, reținând că mecanismul de unificare a practicii judiciare constând în pronunțarea unei hotărâri prealabile nu poate fi activat decât în condițiile restrictive și cumulative de admisibilitate reglementate de art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 și că, în cazul acestei sesizări, una dintre aceste condiții, respectiv cea prevăzută de art. 1 din acest act normativ referitoare la categoriile de procese în care se pot face sesizări întemeiate pe această reglementare, nu este îndeplinită, sesizarea va fi respinsă, ca inadmisibilă. ... ...