Decizia CCR nr. 681/2017Punctul 24

24. În ceea ce privește dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2012, Curtea a invocat Decizia nr. 42 din 22 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 25 martie 2014, prin care a reținut că „cele invocate de Guvern în nota de fundamentare întrunesc condițiile existenței unei situații extraordinare și urgente care, în mod obiectiv, impun emiterea unei ordonanțe de urgență. Astfel, necesitatea stabilirii în timp util a unor direcții clare în ceea ce privește domenii extrem de importante, așa cum este salarizarea personalului bugetar, domenii cu implicații financiare majore, și riscul ca aceste măsuri, ca de altfel întregul program de guvernare, să nu poată fi adoptate până la începutul anului 2013, din cauze obiective determinate de desfășurarea unor proceduri privind constituirea Parlamentului nou-ales și a învestirii noului Guvern, reprezintă motive ce justifică intervenția legislativă a Guvernului pentru evitarea unei grave atingeri aduse interesului public“. Având în vedere că și în ceea ce privește emiterea dispozițiilor art. 10 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013, art. 9 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 și a celor ale art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 Guvernul a invocat situații comparabile cu cele analizate prin Decizia nr. 42 din 22 ianuarie 2014, Curtea a apreciat că sunt îndeplinite condițiile de constituționalitate prevăzute de art. 115 alin. (4) din Constituție. ...