Decizia CCR nr. 583/2017Punctul 10

10. Guvernul apreciază, în principal, că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, având în vedere criticile formulate, care vizează interpretarea și aplicarea normelor juridice criticate, de competența exclusivă a instanțelor de judecată. În subsidiar se consideră că excepția este neîntemeiată, având în vedere că, în temeiul art. 126 alin. (2) și art. 129 din Constituție, legiuitorul are competența de a adopta reglementări cu caracter general sau cu caracter special, derogatoriu, cu aplicabilitate la anumite situații, în mod egal, pentru toți cei interesați, în exercitarea acelorași categorii de drepturi sau în îndeplinirea acelorași categorii de obligații. Mai mult, potrivit Deciziei Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, legiuitorul poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, drept modalități de exercitare a drepturilor procedurale, principiul liberului acces la justiție presupunând posibilitatea neîngrădită a celor interesați de a utiliza aceste proceduri, în formele și în modalitățile instituite de lege. De aceea, regula art. 21 alin. (2) din Constituție, potrivit căreia nicio lege nu poate îngrădi accesul la justiție, are ca semnificație faptul că legiuitorul nu poate exclude de la exercițiul drepturilor procesuale pe care le-a instituit nicio categorie sau grup social. De asemenea se invocă jurisprudența Curții Constituționale referitoare la accesul liber la justiție și folosirea căilor de atac. Se mai arată că dreptul de acces la justiție nu conferă tuturor și sine modo dreptul de acces la toate gradele de jurisdicție, dar implică indubitabil dreptul la exercitarea căilor de atac prevăzute de lege. ...