Decizia CCR nr. 497/2017Punctul 19

19. Dispozițiile art. 159 alin. (5) și (6) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală fac parte din titlul VII - Colectarea creanțelor fiscale - iar, în sensul acestui titlu, colectarea creanțelor fiscale reprezintă totalitatea activităților care au ca scop stingerea creanțelor fiscale [art. 152 alin. (1) ]. În scopul exercitării activității de colectare a creanțelor fiscale, organul fiscal organizează, pentru fiecare contribuabil/plătitor, evidența creanțelor fiscale și modul de stingere a acestora. Evidența se organizează pe baza titlurilor de creanță fiscală și a actelor referitoare la stingerea creanțelor fiscale. Contribuabilul/Plătitorul are acces la informațiile din evidența creanțelor fiscale, la cererea acestuia, adresată organului fiscal competent [art. 153 alin. (1) și (2) ]. Creanțe fiscale sunt scadente la expirarea termenelor prevăzute de Codul fiscal sau de alte legi care le reglementează [art. 154 alin. (1) ], existând și alte prevederi speciale privind scadența și declararea creanțelor fiscale, precum și termenele de plată și care sunt cuprinse, spre exemplu, la art. 155 și art. 156 din prezentul Cod de procedură fiscală. Astfel, obligațiile fiscale pentru care s-a împlinit scadența sau termenul de plată, precum și diferențele de obligații fiscale principale și accesorii stabilite prin decizie de impunere, chiar dacă pentru acestea nu s-a împlinit termenul de plată prevăzut de lege, sunt considerate obligații fiscale restante potrivit art. 157 din Codul de procedură fiscală. ...