Decizia CCR nr. 378/2017Punctul 16

16. Se apreciază însă că dispozițiile art. 252 alin. (2) din Codul de procedură civilă aduc atingere celor ale art. 1 alin. (3) și (5) și art. 20 din Legea fundamentală. Astfel, pentru textele adoptate în plan intern, cu efect obligatoriu, și care nu sunt publicate în Monitorul Oficial al României sau într-o altă modalitate anume prevăzută de lege, trebuie avute în vedere dispozițiile art. 78 și cele ale 108 alin. (4) din Constituție. Atâta timp cât justițiabililor le este aplicabil principiul potrivit căruia „nimeni nu poate invoca necunoașterea legii“, cu valoare de prezumție legală absolută, este imperios necesar ca actele normative să fie publicate în vederea aducerii lor la cunoștința publică. În caz contrar, normele legale sunt inaccesibile și imprevizibile, ceea ce contravine flagrant atât principiului securității juridice, recunoscut de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, cât și principiului legalității. Se precizează că accesibilitatea privește, în principal, aducerea la cunoștință publică a acesteia, care se realizează prin publicarea actelor normative. Se invocă cele reținute, cu referire la accesibilitate, prin Decizia Curții Constituționale nr. 363 din 7 mai 2015, paragraful 26. ...