Decizia CCR nr. 383/2017Punctul 27

27. În ceea ce privește sintagma „folos necuvenit“, Curtea a constatat că aceasta nu are un caracter echivoc, întrucât își are explicațiile doctrinare conturate de-a lungul anilor și reflectă faptul că folosul astfel obținut este „legal nedatorat“, are caracter de retribuție, constituind o plată ori răsplată în vederea determinării unui act explicit, un contraechivalent al conduitei lipsite de probitate a subiectului activ al infracțiunilor de abuz în serviciu ori de uzurpare a funcției. De altfel, câtă vreme ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus, atunci folosul presupune orice avantaje patrimoniale, bunuri, comisioane, împrumuturi, premii, prestații de servicii în mod gratuit, angajarea, promovarea în serviciu, dar și avantaje nepatrimoniale, cu condiția ca acestea să fie legal nedatorate. În plus, noțiunea nu este nouă, regăsindu-se în activul legislației și în art. 11 din Legea nr. 78/2000. De asemenea, Curtea a constatat că sintagma este folosită și de instrumentele internaționale, de exemplu Convenția penală cu privire la corupție, adoptată de Consiliul Europei la 27 ianuarie 1999, la Strasbourg, ratificată de România prin Legea nr. 27/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 30 ianuarie 2002; art. 15, art. 16, art. 18, art. 19 și art. 25 din Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției adoptată la New York la 31 octombrie 2003, semnată de România la Merida la 9 decembrie 2003 și ratificată prin Legea nr. 365/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 903 din 5 octombrie 2004; Convenția civilă asupra corupției, adoptată la Strasbourg la 4 noiembrie 1999 și ratificată de România prin Legea nr. 147/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 18 aprilie 2002. Mai mult, Curtea a statuat că incriminarea urmărește deopotrivă atât sancționarea încălcării normelor legale care conferă temei și justificare obținerii unor foloase, cât și a modului de exercitare a atribuțiilor de serviciu, respectiv când funcționarul public nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos. Prin urmare, nu poate fi primită critica referitoare la încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5) , art. 23 alin. (1) , precum și cele ale art. 20 raportat la art. 7 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ...