Decizia CCR nr. 392/2017Punctul 10

10. În situația în care instanța constituțională trece peste argumentele de inadmisibilitate, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, susținând că paragraful 75 din Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016 nu poate fi interpretat ca instituind o obligație în sarcina legiuitorului în sensul reglementării unui prag valoric al pagubei, din ansamblul considerentelor deciziei Curții rezultând că delimitarea răspunderii penale de celelalte forme de răspundere juridică se întemeiază pe criteriul unic al actului normativ încălcat, respectiv dacă acesta este un act de reglementare primară (lege sau ordonanță a Guvernului) sau nu. Au caracter obligatoriu doar considerentele deciziilor Curții pe care se întemeiază dispozitivul actului jurisdicțional, instanța constituțională neavând abilitarea legală de a da indicații legiuitorului cu privire la exercitarea competențelor acestuia, ea putând doar constata constituționalitatea sau neconstituționalitatea unui text legal. Mai mult, potrivit legii, nimic nu interzice cumulul mai multor forme de răspundere juridică (de exemplu, penală și disciplinară), în aceste cazuri nefiind aplicabil principiul non bis in idem. În fine, se face precizarea că legislația niciunui stat membru al Uniunii Europene nu prevede un astfel de prag valoric în ceea ce privește infracțiunea de abuz în serviciu. ...